Trecerea la ora de iarnă. Când a apărut conceptul și cum a evoluat de-a lungul timpului. Dr. Richard Constantinescu: „Un experiment social cu implicații adânci” | Interviu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La fiecare sfârșit de octombrie, în România, dar și în multe alte țări din lume, ne confruntăm cu o schimbare familiară – trecerea la ora de iarnă. În 2024, această modificare va avea loc pe 27 octombrie, moment în care ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, oferindu-ne teoretic o oră în plus de somn. Dr. Richard Constantinescu, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, explică pentru Libertatea că, deși această practică pare banală, ea are rădăcini profunde în istoria modernă și implică efecte care merită analizate atât din perspectiva istoriei, cât și din cea a neuroștiințelor și psihologiei.
Libertatea: Să aruncăm o privire înapoi. Cum a apărut schimbarea orei?
Dr. Richard Constantinescu: Introducerea orei de vară și implicit a trecerii la ora de iarnă a fost o soluție găsită în timpul Primului Război Mondial pentru a economisi energie. Ideea a fost propusă inițial de Benjamin Franklin în 1784, însă a prins cu adevărat contur în secolul XX. În Europa, Germania a fost prima țară care a introdus ora de vară în 1916, iar multe alte state au urmat acest exemplu, inclusiv România, ca o măsură de adaptare la noile condiții economice și industriale. Conceptul a fost aplicat în mod intermitent în vremea războiului și în perioada interbelică, iar apoi în mod regulat după anii 1970, ca răspuns la criza energetică globală.
Totuși, impactul acestei schimbări asupra organismului uman a devenit evident doar după ce am început să înțelegem mai bine cronobiologia – știința care studiază ritmurile biologice. Schimbarea orei a avut inițial un scop economic, dar treptat, atenția s-a mutat asupra efectelor sale asupra sănătății și comportamentului uman.
Libertatea: Cum s-a raportat societatea românească la schimbarea orei?
- În presa interbelică din România se puteau citi astfel de idei: „Din aceste schimbări ale orei, să nădăjduim că publicul va ajunge să prețuiască vremea, aplicând deviza engleză, «timpul e bani.»”; „Schimbarea orei, e un eveniment care n-a schimbat şi nu va schimba nimic din moravurile noastre.”; „Pentru noi ora «Europei centrale» încă n-a sunat!”; „Schimbarea orei e o nenorocire.”; „Ora de iarnă constituie o frumoasă pildă de disciplină socială.”.
În perioada comunistă accentul era altul: „Trecând la ora oficială de iarnă, atât la locurile de muncă cât şi acasă, să acționăm cu toții, cu înaltă răspundere civică pentru economisirea energiei electrice şi combustibililor, aducând şi pe această cale o contribuție prețioasă la creșterea avuției naționale, la progresul necontenit al patriei, la bunăstarea noastră, a tuturor.” (1979).
Îndată după Revoluția din 1989 discursul s-a schimbat și puteam citi despre faptul că se câștigă „o oră în plus pentru derularea unui program distractiv” (1990) sau că „ora oficială de iarnă este ora comunismului” – aluzie la un volum publicat de un cunoscut dizident român.
Libertatea: Ce se întâmplă cu corpul nostru?
- Corpul uman funcționează în baza unui ceas intern numit ritm circadian, care reglează ciclurile noastre de somn și starea de veghe. Acest ritm biologic este sincronizat cu ciclurile naturale ale luminii și întunericului, și este influențat în mod direct de schimbările orei.
Trecerea la ora de iarnă, deși aparent inofensivă, are efecte asupra corpului, uneori comparabile cu un „mini jet lag” (jet lag sau tulburarea de fus orar, este o problemă temporară de somn care poate afecta orice persoană care călătorește rapid între mai multe fusuri orare). Aceasta poate perturba temporar ritmurile circadiene, ceea ce duce la dificultăți de adaptare în primele zile. Consecințele sunt de cele mai multe ori moderate, dar pot include insomnie, oboseală accentuată, iritabilitate și dificultăți de concentrare. În cazul unor persoane sensibile la schimbările de ritm biologic, acest efect poate fi mai puternic și de durată mai lungă, mai ales în combinație cu alte stresori din viața cotidiană.
Din perspectiva neuroștiințelor, somnul este o necesitate biologică esențială pentru funcționarea optimă a creierului. Privarea sau perturbarea somnului poate influența negativ memoria, atenția și capacitatea de luare a deciziilor. Trecerea la ora de iarnă, deși ne oferă o oră suplimentară de somn, poate crea o mică disonanță în creier, care se ajustează treptat la noul program.
Libertatea: Care sunt efectele asupra sănătății mintale și comportamentului?
- În psihologia comportamentală, s-a observat că modificarea orei poate afecta dispoziția emoțională și sănătatea mintală. De exemplu, cercetările au indicat că schimbarea orei contribuie la un fenomen numit „depresie sezonieră” sau tulburare afectivă sezonieră. Oamenii resimt o lipsă de energie, o scădere a motivației și o stare de tristețe generalizată odată cu reducerea luminii naturale în timpul zilei, fenomen care este amplificat de trecerea la ora de iarnă.
Din punct de vedere comportamental, schimbarea orei are un impact și asupra productivității. De-a lungul decadelor, studii multiple au arătat că în primele zile după modificarea orei există o scădere ușoară a performanței la locul de muncă, precum și un risc crescut de accidente, atât la volan, cât și la locurile de muncă unde vigilența este esențială.
Libertatea: De ce avem atunci aceste controverse până și în Parlamentul European?
- De-a lungul timpului, receptarea schimbării orei a variat considerabil. Dacă inițial a fost privită ca o soluție practică pentru economie, în epoca modernă s-au ridicat numeroase întrebări privind utilitatea și efectele acesteia asupra sănătății. În unele țări, s-au organizat dezbateri publice și chiar referendumuri pentru a decide dacă să se renunțe sau nu la acest sistem. Uniunea Europeană a discutat intens despre eliminarea schimbării sezoniere a orei, un demers susținut de numeroși experți în sănătate publică.
În România, deși schimbarea orei a devenit un obicei anual, dezbaterile privind utilitatea acesteia rămân vii. Mulți oameni, mai ales cei care suferă de tulburări de somn sau de afecțiuni cronice, percep această schimbare ca pe o povară inutilă, care le complică și mai mult viața.
Schimbarea orei, fie că vorbim de trecerea la ora de vară sau de iarnă, reprezintă un experiment social cu implicații adânci asupra sănătății fizice și mintale. Deși inițial introdusă din rațiuni economice, această modificare a orei este astăzi privită mai degrabă prin prisma efectelor sale asupra organismului uman și a adaptabilității noastre biologice. Trecerea la ora de iarnă nu este lipsită de controverse, dar cu o înțelegere mai profundă a modului în care ne afectează corpul și mintea, putem să ne pregătim mai bine pentru a face față acestei schimbări anuale.
- Dr. Richard Constantinescu este istoric al medicinei, scriitor, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, custode al Muzeului UMF Iași și vicepreședinte al Societății Române de Istoria Medicinei.
BufnitaDuminicala 27.10.2024, 12:02
Este o mare prostie această schimbare de oră, trebuie lăsată ora de iarnă de-a lungul întregului an.
danutz61 27.10.2024, 13:57
esti dus rau. Adica si vara sa se intunece la 8 in loc de 9, sa ne culcam si atunci precum gainile. Poate sa fie lasata ora de vara peste tot, sa mai avem si noi ceva lumina cand venim de la serviciu.
BufnitaDuminicala 28.10.2024, 15:13
O mare stupiditate aceasta chestie ca te simți « obligat să te culci odată cu găinile ».