Trei scenarii alarmante pentru economia globală dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pe termen lung
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproximativ 20% din comerțul mondial de petrol traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul maritim global. Potrivit publicației germane NTV, o blocare prelungită a acestei rute ar putea genera nu doar creșteri semnificative ale prețurilor la energie, ci și efecte economice globale devastatoare.
Trei scenarii pentru criza petrolului
David Fyfe, economist-șef al agenției Argus Media, a elaborat trei scenarii care scot în evidență impactul pe care durata unei blocade în Strâmtoarea Ormuz l-ar putea avea asupra economiei mondiale.
„Totul depinde de timp”, explică expertul. El avertizează că o perturbare îndelungată ar putea declanșa o recesiune globală severă și o creștere dramatică a ratelor dobânzilor.
Conform analizei lui Fyfe, o întrerupere de o lună a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz ar fi suportabilă. Aceasta ar avea un impact limitat asupra inflației, iar băncile centrale precum Rezerva Federală a SUA (Fed) sau Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea menține actualele politici monetare.
Totuși, dacă blocada ar dura trei luni, presiunile inflaționiste ar deveni considerabile.
„Planurile de reducere a dobânzilor ar trebui probabil amânate cu câteva luni”, avertizează Fyfe. Într-un scenariu mai grav, o întrerupere de șase luni ar putea obliga băncile centrale să crească din nou ratele dobânzilor pentru a controla inflația.
Aceste măsuri ar avea un impact direct asupra creșterii economice globale. În timp ce o blocare de o lună ar afecta nesemnificativ economia globală, Fyfe estimează că o întrerupere de șase luni ar reduce rata de creștere a PIB-ului global sub pragul critic de 2%, „ceea ce echivalează practic cu stagnarea economică globală”. Consecințele ar include pierderea locurilor de muncă și o criză severă în industrie.
Țările vulnerabile și consecințele globale
Statele emergente, care depind masiv de importuri și sunt deja împovărate de datorii, ar fi cele mai afectate de un șoc energetic prelungit.
„Aceste economii ar fi lovite într-o perioadă de vulnerabilitate extremă”, subliniază Fyfe. În schimb, China, a doua economie a lumii, ar avea o reziliență pe termen scurt datorită rezervelor strategice de energie și materii prime. Totuși, exporturile sale ar putea suferi serios din cauza creșterii costurilor de transport și a întârzierilor în livrare, ceea ce ar putea afecta suplimentar economia globală.
Europa, deja slăbită de efectele războiului din Ucraina, s-ar confrunta cu o nouă provocare majoră. Prețurile ridicate ale gazului natural ar putea crește ulterior costurile energiei electrice în regiune, reducând competitivitatea industriei europene.
„Industria europeană rămâne într-o poziție fragilă”, avertizează Fyfe.
Pe de altă parte, economia Statelor Unite ar demonstra o reziliență mai mare datorită resurselor interne accesibile de energie. Cu toate acestea, Fyfe atrage atenția asupra unui alt factor care ar putea alimenta inflația în SUA: creșterea tarifelor vamale, ale căror efecte ar deveni și mai evidente în 2026, comparativ cu 2025.
Impactul unei eventuale crize în Strâmtoarea Ormuz depinde, așadar, de o variabilă esențială: timpul. „Cu cât blocada durează mai mult, cu atât mai severe vor fi consecințele asupra economiei globale”, conchide Fyfe.
