Turcia a anunțat public lista concretă de revendicări pe care le are pentru a debloca aderarea Suediei și Finlandei la NATO

Într-un gest care i-a șocat pe aliații săi din cadrul NATO, Turcia a anunțat, pe 13 mai, că se opune aderării Finlandei și Suediei la NATO, pe motiv că cele două state scandinave găzduiesc persoane legate de grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Ankara, în 2019. Statele nordice au solicitat să adere la NATO în urma invaziei ruse în Ucraina.

Cele 30 de state membre NATO trebuie să aprobe în unanimitate orice plan de extindere a alianței.

Mevlut Cavusoglu a declarat că Turcia, țară membră a NATO de șapte decenii, nu își va folosi dreptul de veto decât dacă cerințele sale vor fi îndeplinite, reluând idei și comentarii recente ale președintelui Recep Tayyip Erdogan.

Finlanda și Suedia au încercat până acum să negocieze o soluție, iar conducerile altor țări NATO au anunțat că sunt încrezătoare că obiecțiile ridicate de Turcia – care deține a doua cea mai mare armată din cadrul alianței – pot fi depășite.

Ankara a trimis celor două țări o listă scrisă cu revendicările sale

Cavusoglu a mai anunțat că partea turcă a oferit delegațiilor celor două state scandinave, în timpul discuțiilor de la Ankara de săptămâna trecută, documente conținând aceste revendicări și că acum așteaptă răspunsul acestora, adăugând că speră ca aliații NATO să abordeze problemele de securitate menționate de Turcia.

„Sunt imposibile cerințele noastre? Nu. Vrem ca ei să înceteze să mai sprijine terorismul”, a declarat Cavusoglu pentru agenția de presă de stat Anadolu, adăugând că Ankara este conștientă că unele dintre revendicările sale vor necesita modificări ale legislației celor două state.

„Ei au spus așa: «din moment ce suntem departe de regiuni cu terorism, legile noastre sunt concepute în acest fel». Ei bine, atunci trebuie să le schimbați”, a spus șeful diplomației turce. „Ei spun că este permis ca organizația teroristă să organizeze evenimente și să își fluture steagurile zdrențuite. Atunci trebuie să vă schimbați legea”, a mai afirmat acesta.

Cele două state nordice au anunțat că condamnă terorismul și sunt deschise la dialog.

Cavusoglu a adăugat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, lucrează la această problemă și că acesta a propus organizarea unor negocieri la Bruxelles la care să participe toate cele trei țări, dar a precizat că Ankara nu vede niciun rost al unei asemenea întâlniri înainte ca Stockholmul și Helsinkiul să răspundă la cerințele sale scrise.

„Trebuie să existe lucruri concrete pe care să le discutăm”, a spus precizat ministrul turc de externe.

Anterior, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Fahrettin Altun, a declarat pentru cel mai mare cotidian finlandez, Helsingin Sanomat, că Finlanda trebuie să ia în serios preocupările Turciei.

„În cele din urmă, guvernul Finlandei trebuie să decidă ce este mai important – să adere la NATO sau să protejeze acest tip de organizații”, a spus el, referindu-se la PKK și la alte grupuri pe care Ankara le consideră teroriste.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE