„Comisia a demarat vineri acțiuni legale contra AstraZeneca”, a declarat luni un purtător de cuvânt al executivului european, precizând că toate cele 27 de state ale UE au sprijinit decizia.
„Unii termeni ai contractului nu au fost respectați, iar compania nu a fost în poziția de a furniza o strategie de încredere care să asigure livrarea la termen a dozelor”, a transmis compania farmaceutică.
Vrem să ne asigurăm că există o livrare rapidă a unui număr suficient de doze, la care cetățenii europeni au dreptul, și care a fost promis pe baza contractului.
Purtătorul de cuvânt al companiei AstraZeneca:
Cât ar fi trebuit să livreze compania AstraZeneca în UE
Potrivit contractului semnat cu Bruxelles-ul, AstraZeneca s-a angajat să livreze blocului comunitar 180 de milioane de doze de vaccin în trimestrul aprilie-iunie 2021 şi un număr total de 300 milioane de doze începând din decembrie 2020.
Unul dintre motivele pentru care compania nu a livrat numărul de doze promis este randamentul scăzut de la fabrica sa din Belgia. Astfel, Marea Britanie și Comisia Europeană sunt în prezent în negocieri cu privire la posibilitatea producerii dozelor într-o fabrică AstraZeneca din Olanda.
În data de 12 martie, compania a transmis un comunicat prin care a anunțat că va încerca să livreze doar o treime din cifra totală. După o săptămână, CE a trimis companiei o notificare, ca prim pas în rezolvarea juridică a conflictului.
Pe 15 martie, comisarul european a anunţat că Uniunea Europeană va compensa întârzierea livrărilor vaccinurilor fabricate de AstraZeneca cu cele ale companiei Pfizer.
Trei zile mai târziu, Comisia Europeană a anunțat că a trimis o scrisoare către compania farmaceutică, în încercarea de a rezolva amiabil o dispută legală pe tema livrărilor de vaccinuri anti-COVID către țările blocului comunitar.
Uniunea Europeană a dat vina pe AstraZeneca după ce a ratat, la finalul lui martie, ținta de vaccinare
Uniunea Europeană nu a reuşit să-şi atingă ţinta de a vaccina împotriva COVID-19 până la finalul lunii martie 80% dintre cadrele sanitare şi persoanele de peste 80 de ani. Niciunul din cele 27 de state membre nu a atins acest obiectiv stabilit de Comisia Europeană, potrivit The Guardian.
La începutul lunii aprilie, Thierry Breton, comisar european pentru piaţa internă, a acuzat explicit atunci compania farmaceutică anglo-suedeză pentru ratarea țintelor de vaccinare în Uniunea Europeană din cauza livrării cu țârâita a serurilor.
În primul trimestru, AstraZeneca a livrat doar un sfert din dozele pe care le-am comandat, în timp ce britanicii le-au primit pe toate, chiar dacă contractul nostru a fost semnat înaintea lor, în august 2020.
Thierry Breton:
Autoritățile britanice au reacționat și au transmis atunci că AstraZeneca nu a putut să-și îndeplinească angajamentele nici față de guvernul de la Londra, fiind livrate doar o treime din dozele datorate.
Iohannis: „Lucrurile nu pot fi trecute cu vederea”
Întrebat săptămâna trecută dacă și România va da în judecată AstraZeneca, președintele Klaus Iohannis a spus că este „dezamăgitor” că furnizorul nu a respectat contractele.
„Despre AstraZeneca – contractele au fost făcute de Comisie şi, în consecinţă, vom vedea cum se poate structura cel mai bine acest demers. E dezamăgitor că s-a făcut o contractare care nu a putut fi respectată de furnizor. Lucrurile nu pot fi trecute cu vederea aşa de simplu”, a afirmat Klaus Iohannis, pe 22 aprilie, întrebat dacă şi România va da în judecată AstraZeneca pentru întârzierea livrării vaccinurilor anti-COVID.
Sute de mii de doze de AstraZeneca au ajuns în România și stau în cea mai mare parte nefolosite pentru că vaccinul se lovește de o reticiență în rândul populației după ce s-a raportat apariția unor tromboze la persoanele vaccinate cu acest ser în Europa. EMA a transmis că apariția cheagurilor de sânge este un efect extrem de rar, iar beneficiile vaccinului depășesc riscurile.