UE cere un loc la negocierile cu Rusia, după ce a fost marginalizată, în favoarea discuțiilor cu NATO și SUA

UE a cerut un loc la masa negocierilor ce vor avea loc săptămâna viitoare cu Rusia pe tema crizei din Ucraina, după ce Vladimir Putin a reușit să marginalizeze blocul comunitar în favoarea discuțiilor cu SUA și NATO.

Oficialii UE și-au exprimat nemulțumirea cu privire la felul în care au fost organizate tratativele de la Geneva și Bruxelles, unde Moscova va discuta despre securitatea Ucrainei și a întregului continent european cu omologii de la Washington și din alianța militară condusă tot de SUA.

Iar în vreme ce oficialii SUA au rămas în contact cu cei din UE și din statele UE individuale, Washingtonul nu a încercat să schimbe formatul propus de Moscova, scrie Financial Times.

Frustrarea a fost exprimată privat, dar și public. Bruxelles-ul „nu poate fi spectator neutru la negocieri” pe tema viitoarei arhitecturi de securitate a Europei, a declarat șeful diplomației europene Josep Borrell marți, la începutul unei vizite de trei zile în Ucraina.

Marginalizarea, scrie Financial Times, a evidențiat lipsa unei voci puternice a UE pe tema politicii externe, o problemă care ține de diviziunile interne pe tema propriei strategii de securitate și a unei declarații de cooperare cu NATO care încă nu a fost elaborată, au admis oficialii UE.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„Acum nu mai vorbim despre exerciții teoretice, ci despre amenințări reale”, a spus un oficial guvernamental din UE cu privire la cooperarea cu NATO.

„În actualul context, (întârzierea) expune diviziunile din UE și ne face mai puțin capabili de a răspunde pe o singură voce Rusiei”, a adăugat acesta.

„Moscova nu are practic niciun interes pentru a negocia cu UE”

Moscova, care a mobilizat mai bine de 100.000 de trupe la granița ucraineană, a anunțat o serie de revendicări către Occident și a amenințat cu acțiuni militare dacă va fi ignorată.

Rusia vrea garanții că Ucraina nu va adera la NATO și dorește și reducerea mobilizării militare a Alianței în statele din estul Europei.

În vreme ce Bruxelles-ul a fost ignorat, unele state membre au întreținut contacte bilaterale cu Moscova. Trimișii cancelarului german Olaf Scholz și ai președintelui francez Emmanuel Macron se vor afla săptămâna aceasta la Moscova, apoi se vor întâlni cu oficialii ucraineni pentru discuții separate.

Dar Mario Draghi, premierul Italiei, a admis luna trecută că Europa are puține pârghii pentru a împiedica acțiunile Rusiei în Ucraina.

„Rolul limitat al UE în discuțiile cu Moscova este o reflectare naturală a propriei diviziuni”, a explicat și Andrew​ Weiss, vicepreședinte al programului Rusia și Eurasia la think-tank-ul Carnegie Endowment for International Peace.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Moscova nu are practic niciun interes pentru a negocia cu UE”, a adăugat expertul.

Ce vrea UE?

Noua criză de la granița Ucrainei a debutat într-un moment în care UE își analizează rolul de actor în domeniul apărării și securității.

21 dintre statele UE sunt și membre NATO și multe, în special cele din estul Europei, consideră că Alianța Nord-Atlantică este principalul garant al securității în fața amenințărilor externe precum Rusia.

Declarația de cooperare UE-NATO, care este redactată de Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, Ursula von der Leyen, președinta Comisie UE și Charles Michel, președintele Consiliului European, a fost catalogată de oficialii celor două organizații drept un document lipsit de controverse, care actualizează practic declarațiile anterioare de cooperare semnate în 2016 și 2018.

Întârzierea adoptării declarației a subminat ambițiile UE de a se prezenta ca un actor în domeniul securității și i-a subminat inclusiv solicitarea de a fi prezentă la masa negocierilor cu Rusia, au afirmat oficialii europeni.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Declarația ar putea fi semnată în cele din urmă în martie anul acesta, iar Charles Michel a apărat întârzierea spunând că documentul trebuie să prezinte poziția tuturor statelor UE, inclusiv a celor care nu sunt membre NATO, precum Cipru sau Austria.

Un alt oficial citat de Financial Times a explicat, la rândul lui, că întârzierea are legătură cu dorința Franței de a controla agenda discuțiilor, odată cu preluarea președinției rotative a UE, de la 1 ianuarie 2022.

Ce vrea Franța? Macron a subliniat repetat că vrea să conducă personal procesul de consolidare a suveranității europene și de definire a relației UE cu NATO, în timpul președinției.

Oficialii francezi cred că stabilirea principiilor securității și apărării europene trebuie prioritizată. Chestiunea declarației comune UE-NATO, a spus un oficial de la Paris pentru Financial Times, este o problemă „secundară”.

Urmărește-ne pe Google News