Ultimul meci din instanță pentru Iorgulescu jr. ÎCCJ a judecat recursul în casație formulat de procurori

Update oara 16.00: După ședința de judecată de azi, instanța a rămas în pronunțare, urmând să anunțe decizia în data de 25 februarie.

Înjumătățirea pedepsei, după deciziile de la ÎCCJ și CAB  

În noaptea de 7/8 septembrie 2019, aflat sub influența drogurilor și a alcoolului, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal din România a urcat la volanul unui bolid de lux şi, cu 143 km/h, a intrat pe contrasens, izbind frontal maşina condusă de Daniel Vicol, care a murit pe loc. 

Acuzat de omor, Mario Iorgulescu a primit în februarie 2023, prin sentința Tribunalului Bucureşti, o pedeapsa de 15 ani şi 8 luni de închisoare. Decizia a fost atacată, iar câteva luni mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti i-a redus pedeapsa la 13 ani şi 8 luni de închisoare. 

Dar Mario Iorgulescu, prin avocații angajați de tatăl său, a formulat un recurs în casație, iar în iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, cu majoritate, anularea deciziei de condamnare. 

Judecătoarele Lia Savonea şi Adriana Ispas au explicat, în motivarea deciziei lor, că Mario Iorgulescu nu trebuia judecat pentru omor, căci „situaţia, de fapt, relevă un accident rutier”. 

În cazul de faţă, instanţele de fond şi apel au reţinut infracţiunea de omor. Infracţiunea prevăzută de art. 188 C. pen. se comite, din punct de vedere al elementului material, printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă (…) un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment.” – Decizia ÎCCJ 410/RC/2024

Al treilea judecător din complet, Dan Andrei Ene, a subliniat, în opinia sa separată, că „se impunea respingerea, ca nefondat, a recursului în casație”, pentru că „instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis”.

În urma deciziei ÎCCJ a fost reluată judecarea apelului cauzei, iar în decembrie 2024, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Iorgulescu jr, acuzat acum de ucidere din culpă, la 8 ani și 8 luni de închisoare.

Prin avocați, el a atacat și această decizie, cu o contestaţie în anulare. Iar în iunie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti i-a admis-o, în complet de divergență, cu două voturi din 3, şi i-a scăzut alte 8 luni din pedeapsă. Motivul? Infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe s-ar fi prescris, între timp. Prin urmare, Iorgulescu jr a rămas cu o pedeapsă de 8 ani de închisoare. 

Imediat după pronunțarea acestei noi hotărâri, procurorii au formulat, la rându-le, recurs în casație, iar dosarul a ajuns pe rolul ÎCCJ, unde se judecă astăzi.

Judecătorii spun că Mario Iorgulescu e „un real pericol pentru societate”

Un rol decisiv în micşorarea condamnării lui Iorgulescu jr l-a avut schimbarea încadrării juridice a faptei, în urma deciziei ÎCCJ. Pentru omor, legea prevede pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, în vreme ce uciderea din culpă, în cazul unui accident rutier produs prin încălcarea regulilor de circulaţie, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.  

În 2024, după ce dosarul s-a întors la Curtea de Apel București, judecătorii au decis că Mario Iorgulescu trebuie să primească maximul prevăzut de lege pentru ucidere din culpă. La cei 7 ani de închisoare i s-au adăugat apoi și câte o treime din celelalte pedepse: cea de 2 ani de închisoare, pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și, respectiv, cea de 3 ani de închisoare, dintr-un alt proces, în care Iorgulescu jr fusese condamnat pentru complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal. 

Judecătorii de la Curtea de Apel București spun, în motivarea deciziei lor, că i-au dat pedeapsa maximă lui Iorgulescu, ținând cont de „circumstanţele în care s-a produs accidentul rutier din data de 8.09.2019 – nivelul foarte ridicat al alcoolemiei (1,96 g/l)” inculpatului, care era „și sub influența cocainei (drog de mare risc cu puternic efect stimulant și euforic), viteza excesivă de deplasare, intrarea în intersecție cu ignorarea culorii roșii a semaforului, neluarea niciunei măsuri de evitare a accidentului, fără a acționa frâna în vreun moment, ba mai mult, accelerând la maximum (ajungând la un moment dat la viteza de 162 km/h, iar în momentul impactului având 143 km/h), dar mai ales urmarea nefastă şi ireversibilă produsă – decesul unui tânăr în vârstă de 24 de ani, care nu a avut nicio şansă de supravieţuire, ţinând cont de dinamica producerii accidentului”.

Inculpatul Iorgulescu Gino Mario reprezintă un real pericol pentru societate, care nu poate fi înlăturat decât prin aplicarea unei pedepse privative de libertate și dozarea corespunzătoare a acesteia într-un cuantum care să-l împiedice să-și reia activitatea infracțională și care, în egală măsură, să fie aptă să asigure atât constrângerea, cât și reeducarea inculpatului, și în contextul în care inculpatul a dovedit o lipsă de asumare a faptelor comise, relevată de conduita procesuală necorespunzătoare a inculpatului Iorgulescu Gino Mario, care după ce a părăsit teritoriul României a refuzat să se prezinte în fața organelor judiciare” – Hotărârea 1665/2024 a Curții de Apel București.

Potrivit actelor depuse la dosar de avocații lui, Mario Iorgulescu este internat, de 6 ani şi jumătate, în clinicile din Italia, iar judecătorii de acolo refuză să-l extrădeze. În octombrie 2024, Curtea de Apel din Milano a respins, pentru a patra oară, cererea de extrădare a lui din Italia.

Medicii italieni: „se manifestă lucid” și „se observă o carență de empatie”

În sala de judecată, avocații lui Iorgulescu au susţinut că el „nu ar fi avut discernământ la momentul săvârșirii faptei, din cauza unor afecțiuni de natură psihică”, dar judecătorii îi contrazic şi spun că „nu există nicio probă din care să rezulte acest aspect. Deşi s-a invocat existența unor boli psihice care ar data încă din copilărie, apărarea nu a făcut dovada afecţiunilor respective prin înscrisuri medicale”.

În decizia din decembrie 2024, Curtea de Apel subliniază și că la dosar există indicii că, atunci când a comis accidentul, Mario Iorgulescu avea discernământ și era „o persoană fără afecţiuni care să pună la îndoială capacitatea sa de a răspunde penal, în contextul în care deţinea permis de conducere, fiind declarat apt din punct de vedere psihologic pentru a conduce vehicule pe drumurile publice, are studii liceale, cele universitare nefiind finalizate, iar la data comiterii faptei era administratorul unei societăți comerciale (un restaurant – n.r.)”.

Judecătorii fac trimitere și la rapoartele examenelor psihice efectuate în Italia, din care rezultă că Mario Iorgulescu „se manifestă întotdeauna lucid, orientat în parametrii spațio-temporali și asupra propriei persoane. Discursul său este informativ, dar cu necesitate de stimulare: se exprimă fluent în limba italiană, nu prezintă anomalii de formă și conținut. În limite normale este și înțelegerea orală, dar au fost identificate deficite mnezice (de memorie – n.r.), precum dificultatea în reevocarea anumitor fapte, dificultăți de concentrare și dificultăți în a duce la bun sfârșit anumite sarcini”. 

Medicii italieni mai notează, în ultimele rapoarte din dosar, că Mario Iorgulescu „dă dovadă de o gândire foarte concretă (…). Persistă o frivolitate care își are originea într-o lipsă de participare și capacități evidente de a atribui prioritate sau importanță lucrurilor. Pare a fi conștient de propria situație juridică și de acuzațiile care i se aduc, dar fără o participare emotivă reală. (…) Se observă o carență de empatie față de celălalt, care îl face să măsoare fiecare lucru numai și exclusiv în raport cu propria dorință, inclusiv într-un mod care ar putea fi definit ca perseverent”.

„Toate aceste constatări”, notau judecătorii în motivarea deciziei de condamnare, „(…) contrazic susținerile apărării, care invocă actele medicale întocmite în Italia ca semnalând probleme psihice serioase ce pot indica un discernământ abolit la momentul săvârșirii faptei și care ar atesta imposibilitatea în prezent a inculpatului de a-și da seama de realitatea sa juridică și de a sta în proces”.

Filmul accidentului mortal făcut de Iorgulescu jr în 2019

În ziua de 7 septembrie 2019, Mario Iorgulescu, care avea atunci 24 de ani, a mers la o petrecere în satul Gulia, de lângă Bucureşti. Aici, povestesc martorii audiaţi de procurori, el a stat la grătar, a băut vin şi a jucat poker. 

În jurul orei 23.00, a aflat că prietena lui, cu care se certase cu o zi în urmă, se distra într-un club din Herăstrău. A sunat-o, făcându-i reproșuri, iar în jurul orei 3.00, s-a urcat la volanul mașinii primită cadou de la tatăl său şi a plecat în trombă spre clubul din Herăstrău. Autoturismul, un Aston Martin de 300.000 de euro, fusese achiziționat în leasing, cu doar o săptămână în urmă.

La intrarea în București, pe şoseaua Chitilei, mașina lui Iorgulescu jr a pătruns pe contrasens şi a izbit frontal autoturismul condus de Daniel Vicol, care avea tot 24 de ani. Acesta a murit pe loc, iar doi copii au rămas orfani de tată.  

Conform datelor din dosar, în momentul producerii accidentului, bolidul condus de Mario Iorgulescu avea o viteză de 143 km/h, iar „pedala de accelerație era apăsată 100%”.

Fiul președintelui LPF avea o alcoolemie de 1,96 g/l şi, conform rechizitoriului, în mostrele biologice recoltate de la el au fost depistate: „cocaină și metabolit; diclofenac (metaboliți); fentanil”. Potrivit analizelor toxicologice, şi victima Daniel Vicol era sub influenţa cocainei.

Gino Iorgulescu l-a dus pe fiul lui în Italia, cu o aeronavă închiriată

După accident, Iorgulescu jr a fost scos din mașină de oamenii care se opriseră, ca să ajute. „Era cooperant, spunea că îl doare burta și întreba repetat dacă a murit cineva”, a declarat, la proces, o martoră, asistentă medicală. „Toți încercau să îl liniştească, iar atunci ne-a rugat să îl sunăm pe tatăl lui și ne-a dat numărul, îl știa pe de rost.”

Dus cu salvarea la Spitalul Elias, tânărul a fost internat cu diagnosticul „traumatism cranio-cerebral minor, politraumatism, traumatism forte abdominal” și a fost operat. 

Două săptămâni mai târziu, pe 23 septembrie 2019, Gino Iorgulescu și-a externat fiul pe propria răspundere și, cu o salvare de stat chemată de un medic de la Elias, l-a dus la Aeroportul Băneasa, l-a urcat într-o aeronavă închiriată și a decolat cu el spre Italia. 

Aici, Iorgulescu jr a ajuns la Policlinica San Donato Milanese. După două săptămâni, pe 7 octombrie, el a fost externat, potrivit documentelor din dosar, cu „autonomie completă motorie și alimentară/nutritivă, conștient, cu tulburări importante de somn și fluctuații ale stării de spirit”. 

De atunci, Iorgulescu jr a trecut prin alte clinici din Italia, iar ultima oară era internat într-un centru privat din provincia Milano.

Iorgulescu jr: „Dacă-mi dau 4 ani de făcut, eu vin la pârnaie, mă predau singur”

Fiul lui Gino Iorgulescu e dat în urmărire de Poliția Română, dar în șase ani și jumătate, câți au trecut de la accident, autoritățile de la noi n-au reușit să-l mai aducă în țară. 

La începutul acestui an, Mario Iorgulescu a reapărut în spațiul public. I-a acordat un amplu interviu lui Dan Capatos, în care a vorbit, printre altele, şi despre diagnosticul lui medical care, în opinia sa, nu a fost luat în considerare de instanțele din România: „Au trecut ăștia 6 ani, băi, măcar acum să se facă dreptate, să se ia în calcul actul meu medical, că am o leziune pe lobul frontal al creierului și e 100% ireversibilă”.

După interviu, Iorgulescu jr ar fi fugit din clinica unde s-ar afla internat şi a intrat, de mai multe ori, live pe TikTok, cu Fulgy de la Clejani. „Justiția din România n-are ce să-mi facă, că eu am acte de handicap”, explica fiul preşedintelui LPF. „În cel mai rău caz mă duc la pârnaie (puşcărie – n.r.). Dar la pârnaie n-au ce să-mi facă, pentru că și la pârnaie am protecție”.

Într-o altă intervenție telefonică, de data aceasta în emisiunea lui Dan Capatos, Mario Iorgulescu preciza: „Nu sunt apt de pușcărie, că eu o iau razna. Eu ori sunt normal, ori nu sunt normal, de la un moment la altul. (…) Eu, dacă mă duc în puşcărie, omor oameni. (…) Eu sunt nebun!”.

În opinia lui, el ar fi trebuit să primească pentru accident o pedeapsă de 3 ani cu suspendare. „Băiatul ăsta (victima Daniel Vicol – n.r.) avea droguri mai multe în el decât mine. Trebuia să fie culpă comună. Şi dacă nu era culpă comună, maxim pentru un omor din culpă trebuia să-mi dea 3 ani cu suspendare. Şi dacă îmi dădea 3 ani cu executare, pentru prima faptă, cu sechestrarea, dacă făceam 4 ani (pedeapsa principală plus o treime din cealaltă – n.r.), eu mă duceam la pârnaie şi-mi executam pedeapsa. Dar nu se poate să mă f… în gură şi să-mi dați 8 ani acuma, în ultima instanță. Şi acuma să vreți să redeschideți dosarul şi să-mi dați şi mai mult. În ce țară trăim? În Mexic?”.

Iorgulescu jr spune că el le-ar fi mărturisit părinților lui, „de la început: «băi, mai bine mă lăsați în țară, făceam pedeapsa și până acuma eram liber». Ei mi-au spus: «Mario, mureai. Mureai dacă stăteai în țară. Cum puteam să te lăsăm să mori?»”, l-ar fi întrebat ei, referindu-se la leziunile suferite în urma accidentului.

„În februarie (azi – n.r.), dacă-mi dau 4 ani de făcut, eu vin la pârnaie, mă predau singur. Dacă-mi dau 4 ani de executat, eu vin în România, la pârnaie! (…) Nu ascult de maică-mea, nu ascult de taică-miu, de avocați.” – Mario Iorgulescu, în emisiunea „Dan Capatos Show”

Ca să apară în emisiunea lui Dan Capatos, fiul lui Gino Iorgulescu a primit bani cu care, mărturiseşte el, „am băut şi m-am drogat de mi-au sărit capacele. Am băut şi m-am drogat de toți banii”. 

El spune că mai consumă droguri, dar „nu trag pe nas doar de dragul de a trage pe nas; trag o dată la nu știu cât timp, când mă îmbăt rău de tot şi sunt în anturaj bun sau frumos. Nu sunt vreun drogat d-ăla ordinar. Nu sunt dependent de droguri. M-am lăsat, rar mai consum. Uite, acum mi-am găsit niște prieteni cu care lucrez în imobiliare și nu se droghează nimeni din anturaj. Când nu se droghează nimeni din anturaj, nu-ți vine nici ție să te droghezi”, explică fiul lui Gino Iorgulescu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro