O conversație cu ChatGpt, folosită de Poliție ca probă într-un proces cu un șofer profesionist lăsat fără permis. Ce au decis judecătorii

Printr-un demers extrem de rar în astfel de situații, IPJ Timiș a apelat la o cale extraordinară de atac (contestația în anulare). Una dintre probele depuse de juriștii IPJ Timiș în instanță a fost o conversație cu ChatGpt. Contestația în anulare a fost respinsă, șoferul fiind declarat definitiv câștigător în disputa cu Poliția. 

Noaptea în care șoferul a fost lăsat „fără pâine”

Disputa dintre Adrian O., un șofer profesionist din Timișoara, și Poliție a început în noaptea de 1 spre 2 martie 2022. Întors dintr-o cursă în jurul orei 1.40, bărbatul mergea dinspre DN 69 (drumul Arad-Timișoara) spre locuința lui din Timișoara. După sensul giratoriu de la intersecția DN 69 cu centura Timișoarei, bărbatul a fost oprit de Poliție, amendat cu 1300 de lei și lăsat fără permis timp de trei luni pentru că „a circulat cu viteza de 108 km/h pe un sector de drum cu limita de viteză maximă admisă de 50 km/h”. Practic, bărbatului i-a fost luat permisul pentru că a depășit viteza legală cu mai mult de 50 km/h.

Procesul deschis de șoferul lăsat fără permis

Adrian a contestat procesul-verbal de contravenție în instanță, la Judecătoria Timișoara, arătând că limita de viteză pe DN69, în zona în care a fost prins de radar cu 108 km/h, este de 90 km/h. De asemenea, a reclamat că în procesul-verbal de contravenție nu este trecut și al doilea prenume al său,  „ceea ce reprezintă un caz de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție”.

IPJ Timiș a cerut menținerea sancțiunii, arătând că „motivele învederate de petent sunt neîntemeiate, acesta făcându-se vinovat de contravenţia reţinută în sarcina sa prin procesul-verbal, din probele existente la dosarul cauzei rezultând fără tăgadă că starea de fapt consemnată în procesul-verbal corespunde realităţii”.

Judecătoria Timișoara i-a dat dreptate Poliției

Prima fază a procesului deschis de șofer s-a judecat la Judecătoria Timișoara. Instanța a înclinat balanța în favoarea Poliției, menținând sancțiunea aplicată șoferului. Judecătorul a arătat că lipsa celui de-al doilea prenume al șoferului din procesul-verbal nu este un motiv de nulitate.

În privința faptului că limita de viteză în zona în care șoferul a fost prins de radar cu 108 km/h este 90 km/h și nu de 50 km/h, Judecătoria Timișoara a decis că nu se confirmă. Instanța a cerut Consiliului Județean să îi comunice poziția radarului pe baza coordonatelor GPS de pe aparatul de măsurare a vitezei, iar Consiliul Județean a transmis că „locul amplasării autospecialei de poliție este pe drumul național DN69 (E671) Timișoara-Arad, la sensul giratoriu care se intersectează cu centura Timișoara”.

De asemenea, într-un răspuns al Primăriei Timișoara transmis la cererea Judecătoriei Timișoara s-a arătat că „limita de viteză admisă pe sectorul de drum DN69 (E671) Timișoara-Arad, la sensul giratoriu care se intersectează cu centura Timișoarei este de 50 km/h”.  „Astfel, susținerile petentului referitoare la faptul că viteza pe sectorul de drum respectiv era de 90 km/h sunt neîntemeiate, fiind combătute de probele anterior menționate”, a stabilit Judecătoria Timișoara, care a decis că dreptul de a conduce al șoferului trebuie suspendat. 

Decizie total opusă la Tribunalul Timiș

Hotărârea Judecătoriei Timișoara a fost atacată cu apel, la Tribunalul Timiș. Șoferul a arătat în cererea de apel că „în momentul în care a fost filmat și înregistrat de aparatul radar circulând cu o viteză de 108 km/h nu era în sensul giratoriu, ci la câteva sute de metri de sensul giratoriu, pe DN 69, unde limita de viteză era de 90 km/h”.

Bărbatul a mai reclamat că „Judecătoria Timișoara nu a făcut suficiente cercetări pentru a afla locația exactă a autovehiculului pe care l-a condus în momentul în care a fost surprins circulând cu viteza de 108 km/h”. După ce a primit filmarea de pe radar, șoferul a concluzionat că în zona în care a fost surprins de radar limita de viteză era 70 km/h, nu 50 km/h. Asta înseamnă o depășire cu 38 km/h, care nu atrage după sine suspendarea permisului de conducere. 

Timișoreanul a arătat că, fiind șofer profesionist, are nevoie de permisul de conducere pentru a-și câștiga existența și a-și întreține familia.

Tribunalul a admis apelul șoferului și a dispus anularea procesului-verbal de contravenție, considerând că „nu s-a probat dincolo de orice îndoială rezonabilă că apelantul petent circula în localitate în momentul în care a fost înregistrat cu viteza de 108 km/h”. 

Tribunalul Timiș și-a justificat decizia în baza unor răspunsuri de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș și Consiliul Județean Timiș (trimise la cererea tribunalului) din care reiese că coordonatele GPS ale aparatului radar din momentul constatării faptei plasau mașina de poliție la 30 km de Timișoara.  „Instanţa de control judiciar constată că există un dubiu în ceea ce priveşte segmentul de drum pe care a fost înregistrat apelantul petent circulând cu viteza de 108 km/h, dubiu de care, potrivit principiului in dubio pro reo, profită apelantul petent”, se arată în sentința definitivă a Tribunalului Timiș prin care șoferului i-a fost restituit permisul.

Poliția nu s-a lăsat și a apelat la o cale extraordinară de atac

Printr-un demers, despre care un avocat specializat în astfel de cazuri a declarat că este fără precedent, IPJ Timiș a apelat la o cale extraordinară de atac, cerând anularea hotărârii Tribunalului Timiș printr-o contestație în anulare. Poliția Timiș și-a justificat demersul arătând că datele din adresa OCPI care  scoate în evidență neconcordanțe ale coordonatelor GPS „sunt neconforme cu realitatea, reprezentând o eroare materială cu înrâurire decisivă în răsturnarea sentinţei primei instanţe şi în anularea procesului-verbal de contravenţie”. 

Dovada erorii, o conversație cu ChatGpt 

În susținerea cererii, IPJ Timiș a depus la dosar o captură a unei conversații cu ChatGpt care arată că datele Poliției sunt cele corecte, iar „acest aspect reiese inclusiv din captura de ecran cu aplicaţia Google Maps atestând locaţia reală a săvârşirii faptei contravenţionale, obţinută în urma introducerii coordonatelor corecte, furnizate de asistentul virtual antemenţionat”. 

Șoferul a cerut respingerea contestației în anulare susținând, printre altele, că „conversaţia ChatGPT şi capturile Google Maps nu au valoare probatorie directă, ci pot constitui cel mult doar indicii indirecte, fiind generate în afara unui cadru tehnic omologat (neavând statutul unui raport de expertiză topografică sau tehnică)”. „Conversaţiile din afara cadrului procedural, cu instrumente informatice – AI, nu se încadrează în categoria probelor prevăzute de art. 250 C.proc.civ., neputând fundamenta o contestaţie în anulare. În plus, nu se demonstrează existenţa unei greşeli materiale a instanţei, ci doar o opinie alternativă asupra probatoriului, ceea ce excede sfera acestei căi extraordinare”, a mai invocat avocatul șoferului aflat în litigiu cu Poliția.

Verdict final: șoferul rămâne cu permisul

În decembrie 2025, Tribunalul Timiș a respins contestația în anulare a IPJ Timiș, arătând că o contestație în anulare „nu este o cale de atac prin care se poate critica greșita aplicare a legii sau greșita motivare în raport de susținerile contestatoarei expuse anterior ori greşita apreciere a probelor, întrucât acestea sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în căile ordinare de atac”. 

„Prin demersul său, contestatoarea (n.r. – IPJ Timiș) urmărește în realitate să repună în discuție aspectele avute în vedere și analizate de instanța învestită anterior cu soluţionarea apelului, fapt inadmisibil pe calea prezentei contestații” , a mai arătat Tribunalul Timiș în hotărârea de respingere a contestației în anulare, care este definitivă.

Instanța a mai subliniat că contestația IPJ Timiș „nu vizează erori materiale, în sensul legii, ci veritabile erori de judecată”: „Astfel, contestatorul  susţine că instanţa de apel a ţinut cont în mod eronat de  adresele comunicate de către O.C.P.I. şi Consiliul Județean Timiș. Toate aceste critici nu se circumscriu noțiunii de eroare materială, ci reprezintă o încercare de a repune în discuție fondul cauzei şi modul în care instanţa de apel a interpretat şi aplicat legea la situaţia de fapt reținută”. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.