Nascut la 28 aprilie 1960, debutul micutului Walter in fotbal s-a produs printr-o frauda. Macallesi, prima lui echipa, i-a falsificat data de nastere pentru a putea fi legitimat la echipa de copii ce nu implinisera 10 ani. Dupa un campionat petrecut printre ceilalti pusti, Zenga e ,,saltat,, de antrenorul Italo Galbiati pentru sectorul de juniori de la Inter. Pretul acestui transfer a constat intr-un set de echipament si o minge. Dupa cativa ani, Inter l-a lasat sa se ,,coaca,, la formatii ca Salernitana (Serie C1), Savona (C3, unde isi satisface stagiul militar), Sambenedettese (C1). Un an mai tarziu a fost reincorporat la Inter Milano ca rezerva a lui Ivano Bordon, caruia ii arunca mingi la antrenamente.
Bordon, primul sau idol, lasa, in 1984, clubul ,,nerrazzur,, pentru Sampdoria, iar presedintele de atunci al clubului, celebrul Sandro Mazzola, ii propune antrenorului Fraizzoli sa-l lanseze pe Zenga in prima echipa, cu toate riscurile pentru un jucator care nu disputase nici un meci in Serie A. Debutul se produce la 11 septembrie 1983, pe San Siro, intr-un meci Internazionale – Sampdoria (1-2). La 8 octombrie 1986, disputa primul meci la nationala (Italia – Grecia 2-0), sub comanda lui Azeglio Vicini. In 1994, Internazionale il cedeaza la Sampdoria la schimb cu Pagliuca. Mai trece un an pe la Padova (B), dar se retrage din activitate in MSL de la New England Revolution (SUA). ,,Nu ma astept la lacrimi. Emotie da, dar lacrimile nu sunt pentru mine,,, rostea Zenga, la 8 mai 1998, cu prilejul meciului de adio organizat in onoarea sa la Milano.