Cercetătorii au calculat relația între vârsta unui câine și cea a unui om. Formula un an de câine = 7 de om nu este corectă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un an de câine nu este egal cu șapte ani la om, au stabilit cercetătorii americani, într-un studiu. Un cățel de un an ar avea, în realitate, 30 de ani „umani” dar progresia nu continuă în același ritm, potrivit The Guardian.
Cercetările unei echipe de la Facultatea de Medicină din San Diego din cadrul Universităţii California au fost publicate joi în jurnalul Cell Systems relatează cotidianul The Guardian, citat de Agerpres.
Pe scurt, concluziile studiului sugerează că un câine de un an ar avea o "vârstă umană" de aproximativ 30 de ani, în timp ce la patru ani ar avea aproximativ 54 de ani în "ani umani", iar la 14 ani, o vârstă echivalentă cu cea a unui om de circa 70 de ani.
Studiul a folosit date genetice prelevate de la aproximativ o sută de exemplare de Labrador Retriever, de la pui la câini în vârstă. Acesta poate fi aprofundat, pe viitor și la alte rase de câine.
Testele de laborator au comparat modul în care anumite molecule, numite grupuri metil, s-au acumulat de-a lungul timpului pe anumite regiuni ale genomului uman cu cel în care aceste molecule s-au acumulat în zone similare din genomul câinelui.
Astfel, în primul an de viaţă, câinii prezintă acumulări mult mai rapide de grupări metil în genom prin comparaţie cu oamenii, ceea ce sugerează că ei îmbătrânesc într-un ritm mult mai rapid. Însă rata de îmbătrânire la câini, comparativ cu cea a oamenilor, încetineşte în timp.
„Acest lucru are sens, dacă stai să te gândeşti - în definitiv, un câine de nouă luni poate avea pui, deci deja ştiam că proporţia 1:7 nu este o metodă corectă de estimare a vârstei", a declarat Trey Ideker, cercetător la Facultatea de Medicină din San Diego.
Rezultatul studiului a dus la formula prin care se poate calcula vârsta reala a câinelui: vârsta umană = 16 ln (vârsta câinelui) + 31. În matematică, ln se referă la logaritmul natural al unui număr.
Potrivit echipei de cercetători, în cazul câinilor tineri şi bătrâni, relaţia pare să reflecte vârstele la care oamenii şi câinii ating anumite puncte de referinţă. "De exemplu, epigenomul a tradus şapte săptămâni la câini în nouă luni la oameni, ceea ce corespunde stadiului de sugar, când apar dinţii definitivi atât la căţeluşi cât şi la bebeluşi", a notat echipa într-o prezentare a studiului. "În cazul seniorilor, speranţa de viaţă la Labrador Retriever, de 12 ani, s-a tradus corect în speranţa de viaţă la om la nivel mondial, de 70 de ani", potrivit cercetătorilor. Oamenii de ştiinţă au remarcat însă că asocierea este mai puţin exactă când vine vorba despre punctele de referinţă din perioada adolescenţei şi din a doua parte a vieţii.
Sursa foto: Pexeles
