Un cercetător le propune autorităților echipamente pentru analiza poluării, care ar putea salva mii de vieți

Unul dintre cercetătorii români de top în domeniul poluării atmosferice, Silviu Gurlui, este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Fizică din Iași și directorul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

S-a născut în satul Hertioana de Jos, comuna Traian (județul Bacău), și își amintește că pasiunea pentru fizică i-a fost insuflată din clasa a VI-a, de către unul din profesorii săi. Aurelia Dimofte este cea care l-a introdus în lumea extraordinară a acestei materii prin laboratoarele pe care le susținea la cursuri.

Ulterior, profesorul Fisher, care preda atunci la Liceul „Lucrețiu Pătrășcanu” din Bacău, i-a completat cunoștințele de fizică și l-a ajutat să aleagă o carieră universitară ca profesor, dar și ca cercetător. 

Are o experiență de 25 de ani de cercetare avansată și activitate practică în România, Franța, Germania, Austria și Anglia. A încheiat parteneriate strategice privind mediul, schimbările climatice și poluarea cu NASA, Agenția Spațială Europeană, Agenția Spațială din România și institutul de la Măgurele. 

Recomandări

UE declară război Beijingului în cazul subvențiilor pentru firmele chineze. „Am devenit dependenți de gazele rusești. Să nu repetăm greșeala cu China”

Poluarea de la sate, la fel de gravă

Măsurătorile efectuate în laborator, dar și pe teren, precum și cele realizate în alte laboratoare din țară sau străinătate, au scos la iveală faptul că poluarea în România este extrem de gravă, cu consecințe de cele mai multe ori tragice asupra sănătății noastre.

Suntem obișnuiți să vorbim doar de particule PM10 sau PM2,5, dar poluarea înseamnă, de fapt, mult mai mult și poluanții pe care îi întâlnim în atmosferă, în funcție și de arealul geografic, sunt extrem de complecși și în concentrații care, pe termen lung, o să ne afecteze serios sănătatea.

Silviu Gurlui:

Profesorul crede că studiile efectuate de diversele instituții publice sau private din România nu au nicio valoare, dacă acestea nu sunt interpretate într-un context mult mai larg pentru a avea imaginea de ansamblu și a se putea interveni punctual.

„Se crede că poluare există doar în mediul urban și mai puțin la sat, dar nu este așa. Particulele PM2,5 sunt mult mai nocive decât particulele PM10 și sunt monitorizate destul de slab la nivelul țării. Conform studiilor efectuate, nocivitatea particulelor PM2,5 este de 20 de ori mai mare față de cea a particulelor PM10 pentru că sunt foarte mici, pătrund ușor în organism și afectează extrem de mult anumite sisteme vitale. Aproximativ o treime din accidentele cerebrale sunt cauzate de aceste particule aflate în concentrații mari când ne expunem o perioadă îndelungată”, explică cercetătorul. 

Recomandări

Xi Jinping a făcut cea mai mare restructurare a armatei chineze din ultimul deceniu. Strategia din spatele deciziei sale

Respirăm dioxină și metale grele

Poluarea include și dioxina și furani, poluanți organici potențiali cancerigeni, metalele grele și mulți compuși chimici toxici pentru sănătatea umană care nu sunt monitorizați aproape deloc în România. 

„În România sunt înregistrate 180 de decese în fiecare an la 100.000 de locuitori din cauza incidenței foarte mari a acestor particule mici în atmosferă. Vorbim de PM2,5. Conform studiilor, la nivelul țării se înregistrează peste 35.000 de decese anual din cauza acestor particule, fără a se specifica care este compoziția chimică a lor. Aceste particule pot proveni și din praf, fie minerale sau de natură organică, deci din arderi. Dacă provin din arderile carburanților la mașini sau de la incineratoare, aceste particule sunt cu mult mai nocive”, spune Silviu Gurlui. 

În opinia acestuia, ceea ce nu se face aproape deloc în România este identificarea compușilor chimici, în funcție de care va fi localizat și poluatorul. În momentul de față, nu se măsoară decât suma tuturor compușilor chimici din atmosferă, fără a se merge mai profunzime pentru identificarea sursei de poluare. 

Recomandări

Zeci de mii de români, așteptați pe Litoral în minivacanța de 1 Mai și Paște. În străinătate, Grecia și Turcia sunt în top: „Turcii au învățat să facă ouă roșii pentru noi”

Nu investim în cercetare

Situația este atât de gravă din lipsa investițiilor în cercetare, crede profesorul. Mai concret, este vorba de achiziția anumitor echipamente și de formarea unui corp de specialiști în mediu, care să se ocupe doar de analiza poluării și a factorilor care o generează.

„Doar așa poți interveni punctual pentru a elimina sursele de poluare. În cazul mașinilor, există posibilitatea de a le verifica în mers, deci în timp real, și să identifici ce compuși chimici sunt eliberați în atmosferă și în ce concentrații. Este un sistem comparabil cu cel de verificare a rovinetei. În acest mod, proprietarii mașinilor care au probleme în ceea ce privește noxele, pot fi avertizați să le rezolve, urmând să reintroducă apoi autovehiculele în circulație”, explică cercetătorul. 

România are în momentul de față un număr foarte mare de mașini cu un grad ridicat de uzură, iar la asta se adaugă și modificările neautorizate pe care le fac unii șoferi la autovehicule cu scopul de a le crește performanțele, chiar dacă acestea produc ulterior și mai multă poluare. 

Pe lângă acestea, poluarea dată de arderile ilegale de vegetație și de componente auto generează în atmosferă compuși extrem de toxici. 

Există acum tehnologie pentru a detecta de la mare distanță, de la zeci de kilometri, sursele de poluare. Nu este necesar să luăm la pas fiecare metru de teren. Deocamdată, nu avem nicio dovadă că un compus chimic foarte toxic este în atmosferă, pentru că nu se fac studii aprofundate în acest sens. Îl resimțim pur și simplu.

Silviu Gurlui:

A înființat cel mai important laborator de optica atmosferei din România

Numele lui Silviu Gurlui este legat de înființarea celui mai important laborator de optica atmosferei din România, ce include și componenta de cercetare a mediului, care măsoară poluarea aerului la joasă și la mare înălțime. 

Până acum, a câștigat 14 proiecte de cercetare, ce însumează trei milioane de euro, banii fiind investiți în instrumente avansate de cercetare a poluării aerului. În termeni tehnici, se numesc echipamente de sondare a atmosferei (LIDAR) și sunt folosite pentru detectarea concentrațiilor de particule din atmosferă. 

„Echipamentele noastre sunt capabile să investigheze ce se întâmplă în atmosferă, la zeci sau sute de metri, până la câțiva zeci de kilometri. Permanent le facem îmbunătățiri pentru a crește raza de scanare a atmosferei și detecția compușilor chimici. După ce identifici ce se întâmplă în atmosferă, poți monta senzori la sol pentru a monitoriza un areal dat, acolo unde sunt anumite categorii de poluanți sau anumiți poluatori”, explică profesorul de la Facultatea de Fizică din Iași.

Acești senzori nu există încă, dar Silviu Gurlui spune că pot fi realizați pentru a răspunde nevoilor zonei investigate.

Răspunsul autorităților se lasă așteptat

Conferențiarul universitar a făcut publice rezultatele cercetărilor sale, dar autoritățile nu s-au grăbit să preia datele pentru a veni cu strategii de reducere a poluării, deși studiile efectuate arată o evoluție îngrijorătoare a fenomenului. 

Cercetătorul estimează că în perioada următoare va putea monta echipamentele de sondare a atmosferei și pe instalații mobile, ceea ce îi va permite echipei sale să se deplaseze și în teren pentru efectuarea de măsurători. 

Și-a propus să pună bazele unei rețele de monitorizare în timp real a poluării din România și de identificare a poluatorilor, astfel încât autoritățile să ia rapid măsuri împotriva acestora. 

„Ceea ce trebuie să se facă în primul rând este să se respecte legea, așa cum este ea acum, chiar dacă spectrul compușilor chimici nu a fost lărgit, iar pragurile de poluare trebuie sever reduse. Cu actuala infrastructură nu putem identifica poluatorii decât accidental”, trage un semnal de alarmă profesorul de la Facultatea de Fizică din Iași. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro