Planurile pentru construirea unor turbine eoliene în orășelul german Dornberg, din Munții Harz (Saxonia-Anhalt), au fost amânate după ce arheologii au făcut o descoperire surprinzătoare: un sistem de tuneluri din Evul Mediu târziu, săpat chiar în mijlocul unui sit funerar preistoric, relatează Euronews.
Cuprins:
Săpăturile preventive, efectuate pe un deal situat la est de sat, au scos la iveală o suprapunere rară de epoci istorice.
În perimetrul cercetat, experții au identificat inițial vestigii din mileniul IV î.Hr., aparținând culturii Baalberge, inclusiv un șanț trapezoidal și morminte „ghemuite” din neoliticul târziu, precum și urmele unei posibile movile funerare din epoca bronzului.
Adevărata surpriză a apărut însă în momentul cercetării unei gropi atipice, lungă de doi metri și lată de 75 de centimetri.
Deși prezența unei lespezi mari de piatră sugera inițial un alt mormânt, săpăturile au dezvăluit o intrare secretă.
Straturile de umplutură coborau în diagonală adânc în solul solid de loess, conducând către un pasaj subteran cu o înălțime de aproximativ 1,25 metri.
Tavanul acestuia era modelat sub forma unui fronton ascuțit, o caracteristică a structurilor cunoscute de specialiști drept „case de pământ” (Erdstall).
Interiorul tunelului a oferit indicii prețioase, dar și noi întrebări. Arheologii au recuperat:
Un detaliu interesant este prezența unui strat subțire de cărbune pe podea. Întrucât solul de dedesubt nu era înroșit (semn al expunerii prelungite la căldură), experții au dedus că focul a ars acolo pentru foarte scurt timp.
Mai mult, intrarea părea să fi fost blocată deliberat cu un grup de pietre mari îngrămădite, sugerând o sigilare intenționată a pasajului.
Aceste „case de pământ” — sisteme de tuneluri subterane, uneori dotate cu camere — sunt specifice unei zone ce cuprinde sudul Germaniei, Austria și Cehia, fiind datate de obicei între secolele XII și XV.
Ceea ce intrigă cel mai mult la descoperirea din Dornberg este amplasarea. Experții subliniază că vechiul sit neolitic era probabil încă vizibil la suprafață în Evul Mediu.
De regulă, oamenii acelei epoci evitau să perturbe locurile de veci ancestrale, superstițiile legate de morminte fiind puternice. Scopul exact al acestui labirint subteran rămâne necunoscut.
Nu există dovezi definitive care să ateste dacă tunelurile serveau drept refugiu în calea raidurilor sau dacă aveau o funcție religioasă ori ritualică, păstrând încă secretul celor care au îndrăznit să sape sub mormintele străvechi.