Un profesor de economie de la Stanford lansează o predicție în Libertatea: Munca de acasă două zile pe săptămână va deveni noua regulă după pandemie. Vom avea doi ani groaznici

La finalul crizei provocate de COVID cred că majoritatea angajatorilor vor permite una sau două zile de lucru de acasă pe săptămână. De fapt, va deveni neobişnuit să nu faci asta, afirmă profesorul Nicholas Bloom, în interviul acordat Libertatea.

Până atunci însă, vor urma doi ani grei, adaugă profesorul, în care trebuie să ne readaptăm.

Eşti mai productiv de acasă

Nicholas Bloom este un susţinător al lucrului de acasă de mulţi ani. A iniţiat un foarte cunoscut şi discutat studiu în cadrul unei companii de turism din China, unde din 1.000 de voluntari, jumătate au fost trimişi să lucreze patru zile pe săptămână de acasă timp de 9 luni, iar jumătate au fost păstraţi la birou, ca grup de control.

Descoperirile au fost surprinzătoare.

“Oamenii care au lucrat de acasă au fost cu 13% mai productivi. E o creştere uriaşă, echivalentul a aproape o zi în plus de muncă pe săptămână”, spune profesorul.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

O treime a acestei creşteri a fost dată de liniştea de acasă. Cei care lucrau la birou se plângeau de colegi zgomotoşi. O femeie era deranjată că o colegă îşi tăia unghiile în timpul orelor de lucru. Alţii se certau cu iubiţii şi iubitele la telefon.

Două treimi din creşterea de productivitate au fost date însă de respectarea programului de lucru.

“Ar fi trebuit să lucreze de la 9 la 5, dar la birou ajungeau la 9.15, pentru că şeful întârzie, sau îşi luau pauze lungi de prânz ori plecau mai repede, ca să aştepte un instalator”.

Acasă, aparent, oamenii erau mai disciplinaţi şi inclusiv rata demisiilor a scăzut la jumătate

Rezultatul final este că lucratul de acasă funcţionează foarte bine, dar numai pentru cei care vor să o facă. Cei trei mari duşmani ai lucratului de acasă sunt frigiderul, patul şi televizorul. Mulţi au căzut victime unuia dintre aceşti duşmani sau chiar a mai multora.

Nicholas Bloom, profesor de economie la Stanford:

Părțile negative ale lucratului de acasă full time

În această perioadă, productivitatea va fi mai scăzută însă din cauza pandemiei. Sunt patru motive principale, crede profesorul Bloom:

• Program full-time. Acum lucrăm doar de acasă, iar încărcătura psihologică este uriaşă. Cel puţin o zi la birou este esenţială pentru a nu te simţi izolat.
• Copiii sunt acasă. Din cauza închiderii şcolilor, lucratul de acasă ridică multe probleme pentru părinţi: “Fata mea de 4 ani tot intră în cameră în mijlocul conferinţelor video, iar fiul meu cel mai în vârstă exersează la cimpoi. Nu e grozav”.
• Echipamentul. Nu toată lumea are acasă condiţii ideale, precum echipament la fel de performant ca la birou sau internet de suficient de bună calitate, pentru că am fost prinşi nepregătiţi de criză.
• Dreptul de a alege. Doar o parte a joburilor pot fi îndeplinite cu succes de acasă, însă criza actuală forţează pe toată lumea să găsească o cale de a se descurca pur şi simplu cu ce are la îndemână, fie că vrea sau nu.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

“În actualele condiţii de lucru de acasă, sunt părţi negative, dar odată ce COVID va trece, va fi o tranziţie uriaşă înspre lucratul de acasă”, spune profesorul.

Este nevoie însă de moderare, iar Nicholas Bloom spune că asta va veni pe cale naturală: angajatorii, realizând beneficiile, vor oferi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă două zile pe săptămână, dar asta va fi un privilegiu. Dacă productivitatea lor individuală scade, privilegiul va fi revocat.

Va fi un proces foarte natural al revenirii la muncă. La început oricum va trebui să ne întoarcem la serviciu în număr mai mic. Va fi foarte normal să ai oameni care lucrează de acasă două zile într-o săptămână şi trei în următoarea, în ture. Deci nu te vei suprapune cu contra-tura. E ce se întâmplă în fabrici acum şi asta se va întâmpla şi în birouri.

Nicholas Bloom, profesor de economie la Stanford:

Inovaţia va fi sugrumată în perioada următoare

Problema cu munca de acasă este că oamenii nu socializează, iar socializarea şi schimbul de idei sunt esenţiale pentru productivitate, dar şi pentru inovare.

Asta se poate rezolva după criza COVID, prin programatul alternativ: muncă de acasă câteva zile, muncă la birou câteva zile. Dar acum, asta are un efect devastator asupra tehnologiei, crede universitarul american.

Toate laboratoarele sunt închise. Mă îndoiesc că vom vedea un iPhone mai bun în următorii doi ani, pentru că departamentul de cercetare al Apple e închis. Vom vedea o prăbuşire a inovaţiei. Nu ne putem aştepta la produse noi bune.

Nicholas Bloom, profesor de economie la Stanford:

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

După criză însă, oraşele noastre se vor transforma. Pe de o parte, poluarea va fi mai mică, printr-un trafic redus în zonele urbane. Apoi, piaţa imobiliară se va schimba, pentru că mulţi oameni vor dori să se bucure de lucrul de acasă şi se vor orienta către periferii. Un drum lung către muncă nu va mai fi un capăt de ţară, dacă trebuie făcut doar de câteva ori, subliniază acesta.

“Cred că vom avea un an sau doi groaznici, dar pe termen lung, reorganizarea la care ne forţează criza COVID va schimba în mod fundamental societatea şi va deschide calea unei creşteri economice”, concluzionează profesorul.

foto: Stanford.edu

Urmărește-ne pe Google News