Lasat in pace in anii 1990-1992, tolerat si incurajat in anii 1992-1996, temut in anii 1996-2000, Corneliu Vadim Tudor a ajuns, prin declaratiile sale, sa treaca, aproape, Romania pe harta statelor furnizoare de terorism. Corneliu Vadim Tudor este fara doar si poate un simbol in Romania. Dar nu unul pozitiv, asa cum i-ar placea lui sa creada. Ci unul malefic, reprezentativ pentru haosul care a domnit in Justitie, pentru lasitatea autoritatilor statului din ultimii 10 ani si mai ales pentru efectele tranzitiei asupra mentalitatii multor romani. El a demonstrat ca in Romania se poate evolua de la statutul de simplu condeier de curte la cel de bogatan, de parlamentar, de lider de partid si, culmea, la cel de candidat la Presedintie ajuns in turul doi. Toate aceste realizari in plan personal s-au datorat nu vreunor calitati organizatorice si manageriale mai speciale, ci talentului de a improsca laturi asupra tuturor celor din jur, de a intra cu picioarele in viata oricui si mai ales printr-o fanfaronada de prost gust, in care joaca rolul aparatorului celor saraci, in timp ce isi scobeste icrele negre din masele, asezat pe canapeaua confortabila a limuzinei. De aceea ar fi timpul, macar acum, sa plateasca o data si bine pentru acest adevarat terorism de presa pe care l-a practicat. Daca nu va plati acum, cand a depasit orice limita, inseamna ca justitia din Romania nu mai are nici o sansa sa revina la normal.