Echipa a găsit comoara în două ulcioare aflate sub un zid prăbușit al sinagogii. Majoritatea monedelor provin din Veneția medievală sau din sultanatul mameluc, care controla regiunea la acea vreme.
Motivul pentru care ulcioarele au fost umplute cu monede și lăsate în acel loc rămâne neclar, a scris Robert Kool, într-un articol publicat în cea mai recentă ediție a revistei American Journal of Numismatics.
A coin hoard dating to the 15th century has been discovered near a medieval synagogue in Israel. Why it was deposited there, however, is a mystery. https://t.co/R85dY0C5x4
— Live Science (@LiveScience) January 25, 2025
Cea mai veche monedă venețiană datează din perioada lui Francesco Dandolo, între 1329 și 1339, în timp ce cele mai recente monede venețiene sunt din timpul domniei lui Francesco Foscari, între 1423 și 1457, a explicat Kool.
Multe dintre monedele venețiene prezintă imagini care îl înfățișează pe Sfântul Marcu Evanghelistul, atribuit în mod tradițional drept autor al Evangheliei după Marcu, și inscripții în latină care pot fi traduse astfel: „Ție, Hristoase, acest Ducat îți este încredințat, pe care Tu îl guvernezi”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4364bf782b71a83f376ace10fb96b9e6.jpg)
În perioada medievală, în estul Mediteranei, monedele venețiene erau folosite frecvent ca valută de export.
„Până la sfârșitul secolului al XIV-lea, ducații venețieni erau singura monedă europeană de aur acceptată în Egiptul și Siria mamelucilor”, a notat Kool în studiu.
Majoritatea monedelor din tezaur au fost bătute în timpul domniei sultanului al-Ashraf Barsbay, între 1422 și 1438. În tezaur se află și câteva monede din alte locuri din sudul Europei, cum ar fi o monedă de argint bătută în timpul domniei lui Iacob I, regele Siciliei între 1285 și 1295, și chiar o monedă din Serbia.
„Depozitarea tezaurului a avut loc cândva în perioada 1438-1457 sau după aceea”, a concluzionat Kool, pe baza analizei monedelor și a altor rămășițe arheologice.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_75d30f2629d4eb96ca529ef1430f1649.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_838d7710e2cff83b7d1cc9f8f6501117.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bb6b5b28e7e7a40949bccbd4e6f6c43b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_bf34df6919fbd821694c0bbac3953c77.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_5847578438b1aa0ef160e8ace0249d62.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_f072c30a9773ee9c00f433036074de29.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cd1e12fc7ea357b6fee15453e6c54e41.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b6504ca30c6e2e786ffdf103eab148fb.jpg)