Unde este România în clasamentul luptei împotriva schimbărilor climatice: „Această lipsă de ambiție implică semnale negative și slăbește aplicarea legii”

• Indicele de Performanță în Domeniul Schimbărilor Climatice (CCPI) este un instrument menit să permită transparența în politicile climatice naționale și internaționale.
• CCPI utilizează un cadru standardizat pentru a compara performanța climatică a 63 de țări și a UE, care împreună reprezintă peste 90% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
• Performanța în atenuarea schimbărilor climatice este evaluată în patru categorii: Emisii de GES, Energie Regenerabilă, Utilizarea Energiei și Politica Climatică.
• Rezultatele arată că, și dacă toate țările ar fi la fel de angajate ca actualii lideri ai clasamentului, eforturile ar fi. totuși. insuficiente pentru a preveni schimbările climatice periculoase.

Trebuie să limităm încălzirea globală la 1,5°C

Criza climatică reprezintă o amenințare existențială la adresa vieții pe Pământ. Pentru a reduce magnitudinea impactului crizei, trebuie să limităm încălzirea globală la 1,5°C, așa cum s-a decis în Acordul de la Paris. Doar acțiuni decisive vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră, care sunt responsabile pentru schimbările climatice.

Din 2005, CCPI a furnizat analize ale performanței țărilor în materie de protecție climatică. Acesta creează transparență în politica climatică, face posibilă compararea eforturilor de protecție climatică și vă permite să observați progresele și eșecurile.

Primele 3 poziții sunt vacante

Folosind criterii standardizate, CCPI analizează 4 categorii, cu 14 indicatori: emisii de gaze cu efect de seră (40% din scorul general), energie regenerabilă (20%), consumul de energie (20%) și politica climatică (20%).

Secțiunea unică a CCPI dedicată politicilor climatice evaluează progresul țărilor în implementarea politicilor care vizează atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.

În aceste condiții, ierarhia este condusă de Danemarca, Marea Britanie și Maroc. Ultimele 4, între cele 63 de state clasate, sunt Rusia, SUA, Iran și Arabia Saudită.

România, „creștere impresionantă” de 16 poziții

România ocupă locul 16 în CCPI, cu o creștere impresionantă de 16 locuri față de anul trecut. Țara primește scoruri mari la emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie, dar slabe la politica climatică și energia regenerabilă.

Experții CCPI din țară recunosc mai multe evoluții pozitive de la adoptarea Strategiei pe Termen Lung (LTS) la sfârșitul anului 2023.

De exemplu, potențialul generării de energie eoliană offshore în Marea Neagră a fost în sfârșit recunoscut, fiind planificate acum schimbări majore de politici pentru a ține cont de această expansiune potențial transformatoare a energiei regenerabile.

Planul Național de Redresare și Reziliență (NRRP) include o dată de eliminare treptată a cărbunelui și obligă guvernul să accelereze implementarea energiei solare și eoliene la nivel național.

„Această lipsă de ambiție implică semnale negative și slăbește aplicarea legii”

Cu toate acestea, experții subliniază deficitele care încă modelează caracterul LTS, obiectivele actuale permițând în continuare emisii de gaze cu efect de seră de 3 MtCO2 echivalent în 2050. „Această lipsă de ambiție implică semnale negative și slăbește aplicarea legii”, afirmă experții.

Experții afirmă că este urgent necesară urgent o consolidare ulterioară a guvernanței în monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura conformitatea cu reglementările naționale și UE.

Licitațiile pentru surse regenerabile progresează bine, dar gazele fosile, un „combustibil de tranziție” față de cărbune, sunt îngrijorătoare.

Îngrijorările experților: poziția Guvernului față de gazele fosile

Poziția Guvernului față de gazele fosile, inclusiv încadrarea lor ca „combustibil de tranziție” necesar pentru a compensa dezafectarea centralelor pe cărbune, continuă să-i îngrijoreze pe experți. Aceștia critică această problemă a înlocuirii cărbunelui de către gaz.

Ca alternativă sustenabilă din punct de vedere social și ecologic, experții propun o legislație progresivă privind comunitățile energetice, consolidând comunitățile locale, oferindu-le în același timp energie verde la prețuri accesibile. Nu toate proiectele de energie regenerabilă sunt însă considerate progresiste, deoarece unele hidrocentrale întrerup accesul la apă și amenință echilibrul ecosistemului.

Experții solicită introducerea unor scheme naționale de planificare pentru a asigura o nevoie minimă de gaze fosile și de energie regenerabilă pentru a înlocui generarea de energie electrică pe bază de cărbune.

Obiectiv: reducere cu 19% a emisiilor până în 2030

Cel mai recent Plan Național pentru Energie și Climă (NECP) are obiective sectoriale relativ ambițioase pentru anumite sectoare, cum ar fi clădirile, vizând o reducere cu 19% a emisiilor până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest lucru ar trebui realizat printr-o creștere bruscă a instalării de pompe de căldură și tehnologie solară termică.

Sectorul transporturilor continuă să fie în urmă, vehiculele electrice (VE) reprezentând doar o mică parte din achizițiile totale de autoturisme.

Prin intermediul programului REPowerEU, actualul guvern a stabilit o politică de alocare de granturi și alocații gospodăriilor deosebit de vulnerabile, astfel încât acestea să își poată moderniza sistemele de încălzire și să instaleze panouri solare.

Deși experții văd meritele acestei scheme, aceștia solicită criterii de acces și eligibilitate mai simple pentru a-i extinde acoperirea și eficacitatea.

Experții solicită reînnoirea și extinderea capacității feroviare și a metroului din România, un program de dezvoltare a pistelor de biciclete și adoptarea unor norme de eficiență energetică clar definite pentru renovarea clădirilor.

Experții doresc, de asemenea, o supraveghere sporită din partea autorităților statului, aspect care până acum a rămas limitat, împiedicând progresul în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele non-energetice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro