Salarii de până la 2.700 de euro pentru studenții români care muncesc în timpul studiilor, în Europa: „Dorința nu e atât de mare”

Unde pot lucra studenții români în Europa și cât câștigă

Europa rămâne o destinație preferată de studenții internaționali: în 2023 erau înregistrați 1,76 milioane de studenți în UE, potrivit datelor StudiesIn.

Aproximativ 40.000 de studenți români învață în străinătate, arată datele UNESCO. În țară, anul trecut erau circa  544.623 de studenți, potrivit datelor Ministerului Educației.

Conform cercetării StudiesIn, țări precum România, Portugalia, Polonia, Slovacia și Suedia permit studenților să lucreze până la 20 de ore/săptămână fără permis de muncă. 

În Spania, limita e de 30 de ore, iar Finlanda permite până la 30 de ore cu normă întreagă în vacanțe. 

Luxemburg, Liechtenstein și Islanda oferă cel mai mare salariu, între 18 și 28 € pe oră, în timp ce în România, în medie, un student câștigă 4,83 euro pe oră.

Expert în managementul de carieră: „Dorința nu e atât de mare”

Și în țara noastră, studenții au diferite oportunități pentru a intra pe piața muncii, însă interesul real rămâne scăzut în rândul acestora, chiar dacă beneficiile sunt clare pe termen lung, spune Rodica Obancea specialist în Managementul de Carieră și fondator al unei companii care oferă consultanță în acest domeniu.

„Și în România se plătește ca studenții să muncească, numai că studenții nu prea vor. Noi avem în firmă un proiect de stagii de practică cu studenți, stagii plătite. Și n‑aș spune că studenții se îngrămădesc. Mai degrabă ei nu vor să fie intervievați, nu vor să scrie CV-uri, nu vor să fie deranjați în niciun fel.”, a transmis Rodica Obancea pentru Libertatea.

Specialistul consideră că „orice experiență” în piața muncii poate face diferența în carieră. Asta pentru că „e util să fii și ancorat în realitate, să înțelegi ce înseamnă să fii angajat sau poate să înțelegi ce înseamnă să fii antreprenor, să poți să te orientezi în piața muncii”, după ce termini studiile.

„Orice tip de experiență este benefică și creează valoare. Chiar și a lucra în HoReCa e util pentru că îți arată ce înseamnă un loc de muncă, care sunt responsabilitățile, ce înseamnă un pic de disciplină. Îți dă niște lucruri de bază legate de un loc de muncă. Încasezi un salariu și pentru asta se așteaptă de la tine să faci ceva, să prestezi niște lucruri de banii respectivi într-un anumit fel.”, a explicat Rodica Obancea.

„Dorința din partea studenților nu e atât de mare. Deși ar fi util.”

Avantajele reale pentru studenți și companii

Rodica Obancea evidențiază că beneficiile sunt de ambele părți. Dacă studenții „văd care e realitatea și se pot orienta”, companiile „au șansa să-și pregătească viitoarea forță de muncă”.

Cu toate acestea, specialista în managementul de carieră spune că nu există interes pentru munca în timpul studiilor.

„Studenții cu care interacționăm noi nu au tipul ăsta de interes, de dorință, de nevoie mai degrabă. Sunt puțini cei care sunt atenți, activi și care au nevoie, poate chiar să trăiască, și sunt obligați într-un fel să muncească.”

Există și o explicație: „Generația aceasta s-a născut cu mult mai multe oportunități, informație, cu mult mai mult suport decât generațiile din spate. Și trăiește într-o altă realitate, unde nevoia de muncă nu e atât de presantă. În sensul în care părinții îi pot întreține. Și asta nu se întâmplă doar în România, se întâmplă în multe alte țări.”

Toate acestea se întâmplă în contextul în care piața muncii este într-o continuă schimbare.

„Inteligența artificială o să scoată din piață foarte multe joburi. Și poate să fie dificil la ieșirea din facultate să navighezi într-o piață a muncii competitivă, complexă.”

De ce nu mai vor tinerii să muncească

Observația expertului în carieră este susținută și de studii care arată că tinerii români nu vor nici să studieze, nici să muncească.

În 2023, România deținea cea mai mare rată NEET (tineri care nici nu muncesc, nici nu învață sau nu participă la programe de formare) din Uniunea Europeană, de 19%, potrivit raportului The situation of young people in the European Union.

Asta pentru că „generația aceasta a beneficiat și de alte resurse, nu mai trăiește valorile de altădată, fără să generalizăm”, a subliniat Rodica Obancea.

Mirela Husaru, terapeut somatic în formare, metoda Gabor Maté, a explicat pentru Libertatea de ce se întâmplă acest lucru.

„«Greul» pentru generațiile mai vechi însemna adesea muncă fizică, lipsuri materiale, sacrificii mari pentru familie. «Greul» pentru tinerii de azi arată altfel: presiune academică, burnout, instabilitate economică, anxietăți legate de viitor, probleme de sănătate mintală. Duc un altfel de  «greu» și e generat și de noi, părinții…”, spune Mirela Husaru.

Asta pentru că mulți tineri „au fost crescuți mai protejat, fără să li se ceară «să muncească de mici»” sau să le lipsească ceva.

„Părinții, dorind binele copiilor, au încercat să le ofere un trai mai ușor decât au avut ei. Rezultatul: mai puțină expunere la disconfort și mai puțină toleranță la frustrare. Pentru că accesul ușor la confort creează așteptări mai mari.”, arată specialista.

În plus, totul e „la un click distanță”: informație, hrană, distracție, validare socială.

„Când lumea e construită pentru confort, greul este mai intolerabil decât era înainte.”

„Instinctul nostru e să protejăm— să îndepărtăm obstacolele, să netezim drumul. Dar adevărul e că uneori, copilul/tânărul are nevoie să simtă greul, ca să-și descopere forța. Când le permitem să treacă prin dificultăți, fără a le grăbi rezolvarea le oferim autonomia. Nu este abandon, este iubire matură. Sprijinul nostru nu înseamnă să le ducem povara, ci să mergem alaturi de ei chiar și atunci când drumul e anevoios.”, a subliniat Mirela Husaru.

Oportunități pentru studenții din România

Un student care dorește să lucreze part-time în România în 2025 are mai multe opțiuni pentru joburi, în diverse domenii. 

Salariile pentru joburile part-time în România în 2025 variază în funcție de domeniu și locul de muncă, dar media salarială netă este în jur de 3.000 lei pe lună. 

Concret, cele mai comune joburi part-time pentru studenți sunt în următoarele domenii:

1. Retail – casier, lucrător comercial, merchandiser, recepționer marfă.
2. HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele) – ospătar, barman, ajutor bucătar, livrator room service, recepționer, cameristă.
3. Educație și training – profesor colaborator, meditator, educator after-school, trainer pentru cursuri online.
4. BPO / Call-center – operator call-center, suport tehnic, moderator de conținut.
5. Curierat și livrări – curier, livrator.
6. Servicii de curățenie și întreținere.
7. IT și industrii creative – stagii de practică, programe working student, joburi în social media, marketing digital.
8. Evenimente – promoter, colaborator evenimente.
9. Specialist social media, asistent vânzări, analist media – joburi flexibile pentru studenți ce doresc experiență specifică.

Pe lângă acestea, studenții pot accesa și programe de internship part-time sau stagii de practică plătite care oferă flexibilitate conform programului universitar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE