MENIU CAUTĂ
10 Mar. 2019 21:00 , de Eduard Apostol

Unde-și ascundeau bogații banii înainte de Revoluție. Metode ingenioase de pe vremea lui Ceaușescu, de frica Legii ilicitului

Distribuie

Zilele trecute, Libertatea prezenta un detaliu dezvăluit după moartea actorului Toma Caragiu în tragicul cutremur de pe 4 martie 1977. La ceva timp după ce trupul marelui actor a fost găsit printre ruinele blocului Continental, s-a descoperit averea agonisită de-o viață.

Printre filele cărților din bibliotecă, „în total, vreo 300.000 de lei”, cum a mărturisit cascadorul Vasile Popa, un apropiat al marilor actori de atunci. Erau cel puțin 4 Dacii la acea vreme și mai rămâneau bani și pentru a cincea. 

Mașina plină cu bani

Cristi Borcea, fost acționar la echipa de fotbal Dinamo București, e acum la închisoare, fiind condamnat la 5 ani în dosarul retrocedării de plaje

Cristi Borcea, fost acționar la echipa de fotbal Dinamo București, e acum la închisoare, fiind condamnat la 5 ani în dosarul retrocedării de plaje

Dintre actualii bogați ai României, unii au pus bazele primului milion de dolari din viață cu banii strânși cu frica de regim din Epoca de Aur. Cristi Borcea, de exemplu, se lăuda că făcea zeci de mii de lei pe zi din bișnița cu butelii!

„M-a prins Revoluția cu vreo 600.000 de lei în carcasa ușii de la mașină. Dădeam tapițeria jos și-i ascundeam acolo. Cum naiba să-i ții în casă?! N-aveai ce face cu banii, că nu puteai călători. Cum s-a dat drumul la granițe după Revoluție, am plecat în Turcia, apoi în vară la Coppa del Mondo în Italia”, a povestit Borcea.

A acoperit banii cu o folie, ca să nu-i plouă

Gigi Becali se visa cioban, dar a ajuns latifundiar

Gigi Becali se visa cioban, dar a ajuns latifundiar

Gigi Becali a lucrat iniţial ca lăcătuş-mecanic la ICCE, pe platforma Băneasa, apoi paznic la vane şi robineţi, la subsolul clădirii. Momentul decembrie ’89 l-a prins pe actualul latifundiar din Pipera cu 3 milioane de lei! O avere uriașă, peste 100.000 de dolari la acea vreme. Bani pitiți în pământ, fiindcă era un pericol să ai asemenea sume și-n casă.

Iar după Revoluție, Becali a făcut bani cu basculanta! „Aduceam blugi, tricouri și îmbrăcăminte cu tirurile din Turcia și le băgam în angrouri. Într-o seară, după ce-am strâns banii, i-am adus cu basculanta în curte, i-am descărcat și am pus o folie peste, mi-era să nu plouă peste noapte pe ei”, s-a confesat Becali.

Și el a plecat de la bișniță

Țiriac, 79 de ani, a început „afacerile” de tânăr

Ion Țiriac este singurul român prezent și-n 2019 în topul Forbes al bogaților lumii. Cu o avere de 1,2 miliarde de dolari, este pe locul 1.818. Primii bani i-a făcut din bișniță, practic.

„Prima dată am pus mâna pe rachetă la 15 ani. Peste doi ani jucam deja în Cupa Davis. Am fost un sportiv bun, dar n-am avut niciun talent. Eram un jucător bun de ping-pong şi în echipa olimpică de hochei. Trecerea de la hochei la tenis s-a produs în 1964. Una dintre puţinele mele calităţi este că ştiu când să mă opresc. Aşa că m-am apucat de tenis. De ce? Din motive comerciale. În primul rând puteam circula şi câştiga 15 dolari pe săptămână. Vindeam coniac în Rusia şi mă întorceam cu ceasuri pe care le vindeam de cinci ori mai scump în România”, a relatat omul de afaceri în urmă cu câțiva ani.

„Am devenit bogat în ziua în care am intrat în restaurant și nu m-am mai uitat la prețul din meniu”
Ion Țiriac

Bancnote în loc de bomboane

Părinții manelistului Nicolae Guță făceau bișniță cu săpun, țigări și cafea. „Aveau o jumătate de milion de lei. Cum să-i ții la CEC? Îi ascundeam. Îi pusese tata în niște bidoane de plastic, din alea în care se țineau bomboanele cu lapte de la «Alimentara». Banii erau ascunși într-un cuptor, îi verifica tata în fiecare dimineață”, a povestit cântărețul despre averea din care puteau fi achiziționate 5 apartamente sau 7 Dacii.

A învârtit la lopată de i-a dat sângele

Fost patron al clubului Rapid, Copos a renunțat definitiv la fotbal

Fost patron al clubului Rapid, Copos a renunțat definitiv la fotbal

George Copos, membru marcant al Uniunii Tineretului Comunist, a fost și gestionar la Institutul pentru Cercetări Informatice, ajungând astfel prieten la cataramă cu Nicu Ceaușescu, după care a fost profesor de sport la Liceul Industrial nr. 32 din Capitală, actualul „Jean Monnet”, unde erau înmatriculați copiii ștabilor comuniști.

Ținea și el bancnotele albastre cu chipul lui Nicolae Bălcescu printre romanele vremii, într-o locuință din zona Dorobanți. Vreo sută de mii de lei. Cu un împrumut de 25.000 de dolari în baza Decretului 54 dat de Petre Roman în aprilie 1990 privind libera inițiativă, Copos a deschis prima cofetărie ”Ana”.

„Mi-am lăsat sângele tot învârtind la lopată să nu se întărească șapa până vin „meșterii” luni dimineață, ca să amenajăm magazinul, fiindcă mașina mi-a adus materialul duminica, atunci când oamenii erau liberi”, s-a confesat peste ani Copos.

Povestea lui „Bachus”

În anii ’70, Gheorghe Ștefănescu, poreclit „Bachus”, a făcut munți de bani și-a driblat Miliția și tot aparatul comunist vreme de un deceniu. Până să fie condamnat la moarte de către comuniști în 1981, el „a îndoit” vinul la scară mare și apoi l-a vândut. A delapidat la mare artă de s-a făcut și-n film de succes după povestea lui, cu actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila în rolul lui.

Când a fost arestat „omul de afaceri” cu 8 clase, oficialitățile au rămas fără grai: comoara lui „Bachus” însuma 20 de kilograme de aur, mai multe imobile, peste un milion de lei, plus tot felul de „mizilicuri” specifice acelor ani, de la țigări la altă marfă de contrabandă. Prejudiciul a fost stabilit la câteva zeci de milioane de lei.

Legea ilicitului sau cum confiscau comuniștii averile nejustificate

În 1968, Marea Adunare Națională a statul comunist român a emis Legea 18, cunoscută drept „Legea ilicitului”.

Conform Constituției de până în anii ’90, „pot constitui obiect al dreptului de proprietate personală veniturile și economiile provenite din muncă, casa de locuit, gospodăria de pe lânga ea și terenul pe care ele se află, precum şi bunurile de uz şi confort personal”. Sumele care depăşeau aceste proprietaţi erau considerate ilicite.

Valoarea bunurilor a cărei proveniență nu se justifica era supusă unui impozit de 80%. Era o prevedere de formă, pentru ca, cel mai adesea, bunurile se confiscau direct.

Legea ilicitului s-a abrogat prin Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.


Citește și: 

Victor Rebengiuc le-a făcut portretele lui Dragnea și Iohannis. Ce ar spune Ilie Moromete în România anului 2019

Citește mai multe despre Cristi Borcea, George Copos, Gigi Becali și Ion Țiriac pe Libertatea.

Comentarii