Unul dintre cei mai în vârstă medici de familie din România se pensionează: „Toți vor la oraș, la asfalt, la civilizație”. Peste 600.000 de români nu beneficiază de asistență medicală primară

168 de localități nu au medic de familie

Un număr de 168 de localități, din 36 de județe, nu au în prezent un medic de familie la care să apeleze populația. De asemenea, 1.065 de localități, din 41 de județe, înregistrează deficit în ceea ce privește prezența medicului de famile în comunitate. Alte 336 de localități nu au medic de familie, dar aici există puncte de lucru ale cabinetelor medicilor din alte localități.

În total, mai mult de 600.000 de români nu beneficiază de asistență medicală primară. În afară de aceste cifre alarmante, mulți medici de familie sunt la vârste înaintate și sunt aproape de pensionare. În România activează 12.600 de medici de familie, cu 130 mai mulți față de anul 2023. De asemenea, este înregistrat oficial un număr de 10.299 de cabinete independente de medicină de familie, 6.194 în mediul urban și 4.105 în rural. 

Această criză este resimțită acut atât în mediul urban, cât și în cel rural, cu un deficit de 350 de medici în localitățile urbane și 1.128 în cele rurale. Județele cele mai afectate sunt Vaslui (cu un deficit de 134 de medici de familie), Ilfov (113), Maramureș (90), Neamț (71) și Călărași (62).  

Cele mai multe localități fără medic de familie sunt în județele Caraș-Severin (17), Hunedoara (14) și Alba (13). În Maramureș și Buzău, nu există medicină primară în câte nouă localități, iar în Mehedinți și Vrancea, în opt localități. Singurele județe în care situația este relativ mai bună sunt Bihor, Gorj, Arad și Ilfov.

Medic de familie, plecat din sistem la 79 de ani

În județul Alba, în septembrie 2025, a renunțat la profesie unul dintre cei mai vârstnici medici de familie din România. 

Molnar Gheza are 79 de ani și era de peste 50 de ani medic în comuna Râmeț din Munții Trascău. „Îmi pare nespus de rău că trebuie să-i părăsesc pe cei aproape 500 de pacienți. Am și eu problemele mele de sănătate. În plus, deși administrația locală trebuia să se ocupe de starea clădirii dispensarului, probabil și din cauza lipsei fondurilor, a tot amânat intervențiile, reparațiile și utilitățile de funcționare, astfel încât acestuia i-a fost suspendată temporar autorizația de funcționare de către Direcția de Sănătate Publică Alba”, a declarat medicul. 

Acesta susține că a recomandat administrației locale numele unor medici care ar putea să îi preia pe pacienți, în condițiile în care majoritatea oamenilor din comună sunt în vârstă și au mari probleme de sănătate. Râmeț este una dintre cele mai mici comune din România din punctul de vedere al populației, cu doar 420 de locuitori. 100 dintre aceștia sunt măicuțe care locuiesc la Mănăstirea Râmeț.

Molnar Gheza speră ca, pe viitor, cât mai mulți absolvenți să se îndrepte spre medicina de familie și să meargă să profeseze în mediul rural.

„Știu că din cauza veniturilor mici mulți dintre absolvenți se feresc de mediul rural și mai ales de dispensarele de munte, unde accesul este mai dificil. Toți vor la oraș, la asfalt, la civilizație, de parcă oamenii de la munte nu ar fi civilizați. Nu este așa! Spre exemplu, municipiul Aiud are cam 30 sau 40 la sută locuitori proveniți din zonele rurale. Majoritatea au o gândire mai sănătoasă, mai pragmatică decât mulți orășeni”, spune medicul. 

Sunt însă medici care profesează și după vârsta de 80 de ani. Este cazul medicului de familie Valeria Niculescu, din Botoșani, care are 83 de ani și îngrijește, de 16 ani, pacienții din comuna Mihăileni. Femeia face naveta zilnic, 50 de kilometri, din municipiul Botoșani. În municipiul Suceava, profesează, la 85 de ani, medicul Rodica Munteanu, care lucrează ore bune pe zi, consultă pacienți, se descurcă cu tehnologia și eliberează rețete în format electronic.

Județul fără medic de familie nou de 20 de ani

Situația „îmbătrânirii” cadrelor medicale este critică. La nivel național, 20% (aprox. 2.500) dintre cei 12.600 de medici au peste 70 de ani, mulți continuând să profeseze pentru a acoperi lipsa de înlocuitori. De asemenea, aproximativ jumătate din totalul personalului medical are cel puțin vârsta de 60 de ani. 

În Satu Mare, aproape jumătate din medicii de familie îndeplinesc vârsta de pensionare, dar au ales să profeseze în continuare. „Casa de Asigurări de Sănătate Satu Mare are încheiate 128 de contracte cu furnizorii de servicii de medicină primară, care au în componenţă 162 de medici de familie. Dintre aceştia 97 îşi desfăşoară activitatea în mediul urban şi 65 în mediul rural. În ceea ce priveşte vârsta medicilor de familie, menţionăm că din totalul acestora, 75 îndeplinesc condiţiile de pensionare”, potrivit Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Satu Mare. 

În județul din nordul țării nu a „intrat”, potrivit datelor CAS, în ultimii 20 de ani, niciun medic nou de familie. 

Situația este aproape similară în Olt, unde jumătate (106) dintre cei 211 medici de familie sunt aproape de pensionare sau sunt pensionari și își continuă activitatea. În Mureș activează circa 270 de medici de familie.

Aproape 100 dintre aceștia vor atinge în curând vârsta de pensionare, iar 15 dintre ei deja au peste 70 de ani. 5.000 de locuitori ai județului, din 17 localități, nu au deloc medic de familie. 

În județul Vâlcea, peste 65% dintre medicii de familie au vârsta peste 60 de ani, iar 147 dintre cei 269 activi au trecut de 65 de ani. Două localități nu au deloc medic de familie și nici puncte de lucru. Alte șase localități dispun doar de puncte de lucru, iar în opt localități este nevoie de medici de familie în plus pentru a acoperi nevoile comunității.

Mai mulți bani pentru cabinetele de familie

Potrivit Institutului Național de Statistică, rețeaua națională de medicină de familie are cele mai multe cabinete în regiunile București-Ilfov (1.599 de cabinete), Nord-Est (1.421 de cabinete) și Sud Muntenia (1.379 de cabinete), iar cele mai puține în regiunile Sud-Est (1.054 de cabinete) și Vest (1.083 de cabinete). Cele mai multe cabinete independente de medicină de familie s-au înregistrat în municipiul București (1.396 de cabinete), urmat de județe Dolj (496 de cabinete), Timiș (433 de cabinete) și Iași (366 de cabinete). Cele mai puține cabinete sunt în județele Giurgiu (72 de cabinete), Covasna (89 de cabinete) și Tulcea (93 de cabinete).

Cabinetele independente de medicină de familie localizate în mediul urban reprezintă ponderea cea mai mare în peste jumătate dintre județe, cele mai mari procente înregistrându-se în Hunedoara (78,8%), Brașov (78,5%) și Cluj (69,4%). 

În 18 județe, peste jumătate dintre cabinete sunt localizate în mediul rural, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în Dâmbovița (68%), Teleorman (61,4%) și Vrancea (60,2%). Numărul de cabinete a scăzut constant în ultimii ani, de la 11.397 în 2015 până 10.652 în 2020, 10.444 în 2022 și 10.299 în 2024. În 10 ani, scăderea este de aproximativ 900 de cabinete, ceea ce reprezintă aproape 10% din total.

Reforma adoptată de Guvern în domeniul Sănătății va ajuta la funcționarea mai bună a cabinetelor medicilor de familie. Astfel, acestea vor fi finanțate mai mult pentru serviciile prestate și mai puțin pentru lista de pacienți. În 2026, finanțarea va fi de 25% per capita și 75% pentru servicii, iar din 2027 va fi de 20% per capita și 80% per servicii.

Foto: ziarulunirea.ro

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.