„Athosul” României a intrat pe lista provizorie UNESCO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România a făcut un pas important pentru recunoașterea internațională a unuia dintre cele mai spectaculoase locuri spirituale din țară. Ministerul Culturii a inclus Peisajul Monastic Vânători-Neamț pe lista provizorie UNESCO, deschizând drumul către includerea sa în patrimoniul mondial.
Cuprins:
Un sit rar în Europa
Ministerul Culturii a inclus pe lista provizorie a UNESCO Peisajul Monastic Vânători-Neamț la jumătatea lunii aprilie.
Supranumită de mulți „Athosul României”, zona din județul Neamț impresionează prin pădurile întinse, în care se adăpostesc zimbrii, vechile mănăstiri ortodoxe și tradiția monahală neîntreruptă de peste 800 de ani.
Potrivit descrierii publicate pe site-ul UNESCO, situl „exemplifică o fuziune remarcabilă de elemente religioase și naturale” și reprezintă „o importantă zonă monastică și de pelerinaj”.
Peisajul Monastic Vânători-Neamț ar urma să fie inclus ca sit mixt, categorie extrem de rară în Europa. Zona se întinde pe aproximativ 310 kilometri pătrați și include 22 de schituri și mănăstiri, păduri aproape intacte și comunități monahale active.
Pe site-ul UNESCO, locul este descris drept „un peisaj cultural continuu” unde viața monahală și natura coexistă de secole într-un echilibru aproape unic.
Printre cele mai importante așezăminte se află Mănăstirea Neamț, „cea mai veche mănăstire din Moldova”, dar și Agapia, Văratec, Secu, Sihăstria și Sihla.
Documentul depus de Ministerul Culturii subliniază că Mănăstirea Neamț, numită „Marea Lavră Moldovenească”, a fost „epicentrul cultural și spiritual al regiunii” și a influențat întreaga lume ortodoxă răsăriteană.
Cele mai mari comunități de călugărițe ortodoxe din lume
Un element unic al sitului îl reprezintă satele monahale de la Agapia și Văratec.
Acestea „constituie cele mai mari așezări monastice organizate din lumea ortodoxă”.
La Văratec trăiesc peste 400 de călugărițe idiorritmice și alte zeci de măicuțe cenobite, iar la Agapia există peste 300 de călugărițe.
Comparat cu Muntele Athos și Meteora
Specialiștii spun că șansele includerii în patrimoniul mondial sunt ridicate.
„Comparația acestui loc va fi făcută cu astfel de situri, precum Muntele Athos sau Meteora. Șansele există, mai ales că este în continuare un peisaj viu”, a declarat Irina Iamandescu, director în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, potrivit Observator News.
„Peisajul monastic Vânători Neamț poate fi comparat în primul rând cu alte situri culturale ortodoxe înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, cum ar fi Muntele Athos, Grecia, Meteora, Grecia, Mănăstirea Rila, Bulgaria, Ansamblul Cultural și Istoric al Insulelor Solovețki, Federația Rusă, Mănăstirea Studenica, Lavra Pechersk din Kiev și altele, în ceea ce privește concentrarea mănăstirilor și schiturilor într-o zonă delimitată, viața monahală, valoarea artistică și arhitecturală a ansamblurilor religioase sau influența durabilă asupra mediului cultural creștin ortodox”, consideră Ministerul Culturii.
De altfel, zona „întruchipează o fuziune singulară de valori istorice, culturale, religioase și naturale” și reprezintă „o expresie excepțional de concentrată a monahismului creștin ortodox”.
În prezent, pe lista UNESCO din România se află Delta Dunării, Sarmizegetusa Regia, Roșia Montană și bisericile fortificate din Transilvania.
