Laurențiu Smaranda, fost angajat al Universității din Sibiu, declarat „ofițer al Securității”. A condus operațiunea „Universaliștii”, în care a filat timp de 15 ani un inginer suspectat de spionaj
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Laurențiu Smaranda a fost unul dintre miile de lucrători ai Securității care au servit regimul comunist din România și pe dictatorul Nicolae Ceaușescu. A activat în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Sibiu, unde a ajuns, în perioada 1981-1986, să conducă Serviciul III, o structură importantă a sistemului, parte a Direcției de Contrainformații Militare (Contraspionaj). La apogeul carierei a fost locotenent-colonel de securitate.
Cuprins:
Smaranda a scris ode la adresa lui Nicolae Ceaușescu
Pe lângă activitatea de urmărire și pedepsire a așa-zișilor dușmani ai regimului, Laurențiu Smaranda scria și „ode” adresate lui Ceaușescu. Astfel, într-un număr din 1985 al revistei „Securitatea”, care avea regim „strict secret” și era distribuită exclusiv celor care activau în cadrul Departamentului Securității Statului, ofițerul din cadrul IJ Sibiu transmitea următoarele: „Cei 20 de ani din «Epoca Ceauşescu» au însemnat foarte mult pentru mine.
În această perioadă istorică m-am format ca activist de partid într-un domeniu special, acumulând experiență şi ridicându-mi neîncetat nivelul de pregătire politico-ideologică, de specialitate şi militară. Mi-au fost încredințate misiuni de înaltă răspundere privind apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului nostru. (…)
Nu exagerez cu nimic când afirm că rezultatele bune pe care le-am obținut în muncă sunt într-o legătură strânsă cu prețioasele orientări şi indicaţii pe care le primim în permanență de la comandantul nostru suprem. (…) A face totul pentru apărarea cuceririlor revoluționare socialiste, a independenței și suveranității țării presupune în primul rând însușirea temeinică a documentelor de partid, a doctrinei militare naționale al cărei genial fondator este tovarășul Nicolae Ceaușescu”.
După 35 de ani de la Revoluție, fostul reprezentant al regimului comunist opresiv a fost declarat „lucrător al Securității”. Hotărârea Curții de Apel București a fost pronunțată în 3 iunie 2025 la solicitarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Cercetătorii de la CNSAS a descoperit în arhive probe clare privind implicarea acestuia în activități de urmărire informativă, prin dirijarea şi instruirea reţelei informative în vederea stabilirii relaţiilor, preocupărilor şi atitudinilor unui cetățean român.
Victima ofițerului de Securitate, pe care s-a bazat dosarul celor de la CNSAS, era un simplu inginer despre care se susținea că se întâlnește cu cetățeni străini, unii fiind bănuiți ca fiind agenți CIA, respectiv că ar avea o activitate „sectantă”.
Secta „Universaliștii” și obiectivul „Ardeleanul”
Într-un raport din 1987 al Securității Sibiu se face referire la obiectivul „Ardeleanul”, cetățean român, de profesie inginer, „luat în lucru pe linie de informații interne la data de 13 ianuarie 1973 pentru legături suspecte cu emisari cultici străini”.
În februarie 1982, cazul a fost transferat la Serviciul III, condus de Laurențiu Smaranda, pentru că ar fi apărut date că acesta intră în legătură cu cetățeni străini, suspecți a fi agenţi de spionaj. „Din măsurile întreprinse s-a stabilit că «Ardeleanul» face parte din secta ilegală «Universaliştii», fără a se elucida natura relaţiilor cu cetăţenii străini. Întrucât cazul se află în preocupări de o perioadă lungă, s-a indicat trecerea la contactarea legăturilor sale din rândul cetățenilor români în scopul obţinerii de date care să permită finalizarea acţiunii”, se susținea în document.
În nota de stadiu din 30 martie 1982, aprobată olograf de lt. col. Laurențiu Smaranda, se menționează că două surse semnalează că persoana urmărită desfăşoară o activitate bogată pe linia sectei „Universaliştii”, prin scrisori adresate legăturilor pe care le are în toată ţara. De asemenea, se susținea că acesta efectuează deplasări pentru a contacta membri ai sectei din oraşele Timișoara, Cluj-Napoca şi Brașov.
Se mai preciza că persoana urmărită „posedă asupra sa un carneţel în mod permanent, care cuprinde nume şi adrese, diverse însemnări” şi că „şi-a angrenat în activitatea ilegală pe care o desfăşoară şi copiii” prin intermediul cărora „menţine legături cu cetăţenele engleze R. J. şi K. R., aflate la studii în ţara noastră şi cunoscute că sunt preocupate de a contacta persoane aparţinând diverselor grupări sectante”.
S-a mai consemnat că fiul cel mai mic, elev, a luat legătura cu emisarul american S. L. K., „pe care l-a aşteptat în gara C.F.R. Sibiu şi l-a însoţit în oraşul Cisnădie la una din legăturile apropiate ale obiectivului”. Așa-zisa sectă „Universaliștii” ar fi fost înființată de un pastor din Arad, după ce s-a desprins din cultul penticostal.
Fiul, chemat la poliție pentru copierea cheii de la locuință
Propunerile ofițerului de poliție care a întocmit nota aprobată de securist au constat în instruirea unui informator pentru a intra în posesia conţinutului carneţelului în care persoana urmărită îşi face însemnări, stabilirea deplasărilor în afara judeţului şi semnalarea lui operativă inspectoratelor respective pentru a fi urmărit activ.
De asemenea, se viza iniţierea unei combinaţii pentru a intra în posesia cheilor de la apartamentul acestuia în vederea instalării mijloacelor speciale T.O. (Tehnică Operativă), efectuarea de percheziţii secrete la domiciliul acestuia în vederea identificării de probe pentru documentarea activităţii de culegere şi transmitere de informaţii, precum și încadrarea informativă a fiului inginerului pentru a stabili activităţile la care a fost angrenat de către acesta.
Prin rezoluţie olografă la adresa prin care a fost „dirijat” un informator, ofițerul de la Sibiu a scris următoarele: „Atenţie la dirijarea surselor, să nu-l punem în gardă pe obiectiv”. Planul privind modul în care urma să se acționeze în legătură cu „obiectivul” a fost, de asemenea, semnat de lt. col. Laurențiu Smaranda.
Potrivit documentului, fiul persoanei urmărite, absolvent de liceu, urma să fie chemat la Miliţie, invocându-se ca motiv că este reclamat ca fiind autorul unui furt de bicicletă. Cu această ocazie, tânărul trebuia să scoată tot ce are în buzunare, inclusiv cheia de la apartament, şi, după unele întrebări de edificare, urma să fie dus într-o altă încăpere sub pretextul că trebuie confruntat cu o persoană pentru a-l recunoaşte.
În acest mod se dorea crearea unui „spaţiu de timp necesar confecţionării cheii după cea originală de către compartimentul T.O.”. Cu ajutorul cheii, securiștii puteau intra în locuința „obiectivului” pentru a instala microfoane.
Suspiciuni, fără dovezi clare
Prin nota de analiză din 16 decembrie 1982, aprobată olograf de șeful Serviciului III, au fost detaliate datele obținute până la acel moment, inclusiv activitățile și contactele urmăritului și s-au propus măsuri suplimentare pentru continuarea supravegherii și clarificarea suspiciunilor de spionaj. O altă notă, din 24 martie 1983, detalia activitățile victimei Securității, inclusiv relațiile cu cetățeni străini, unul fiind suspectat a fi agent CIA, și implicarea în activități sectante.
„În cuprinsul notei au fost propuse măsuri precum verificarea activității și legăturilor lui H. N. din Sibiu pentru obținerea de probe și aplicarea unor măsuri eficiente, analizarea posibilității instalării mijloacelor de supraveghere permanente (T.O.) la domiciliul persoanei urmărite, stabilirea măsurilor concrete pentru documentarea și neutralizarea activităților persoanei urmărite și a fiilor săi, identificarea altor legături implicate în activități clandestine pentru documentare și prevenire. Aceste măsuri și modalitatea lor de îndeplinire au fost analizate de către pârât, care a formulat observații”, se mai menționează în acțiunea CNSAS.
La dosar au fost depuse și alte documente ulterioare, cu conținut similar, prin care se descriau activitățile realizate de către informatori și se propuneau măsuri pentru documentarea activității inginerului urmărit. Ca mijloace de realizare s-a propus introducerea mijloacelor mobile de supraveghere T.O. (microfon) la domiciliul obiectivului, controlul discuțiilor prin mijloace speciale și interceptarea conversațiilor telefonice. În iulie 1984 se susținea că au fost documentate vizite la domiciliu din partea unor cetățeni străini și colaboratori locali. Niciuna dintre aceste note nu indica însă implicarea efectivă a persoanei urmărite în activități considerate ilegale, fiind exprimate doar suspiciuni.
Implicare directă în coordonarea și aprobarea măsurilor operative
„Implicarea pârâtului (Laurențiu Smaranda – n.r.) în activitatea de urmărire a rezultat și din adresele efectuate către organele de securitate județene prin care se solicitau informații despre legăturile urmăritului (B.G.) cu alte persoane asociate, activitățile curente și natura relațiilor acestora.
De asemenea, acesta a semnat o adresă către Inspectoratul Municipiului București prin care cerea detalii despre activitatea și statutul unor persoane cu legături suspecte, precum accesul acestora la documente secrete și relațiile lor cu obiectivul urmărit. A mai semnat o adresă către Direcția a III-a (București) prin care au fost transmise materiale rezultate din filaj (T.O.) și informații despre discuțiile urmărite între cetățeni americani și obiectivul investigat.
Pârâtul a efectuat adrese către alte instituții județene de securitate prin care a solicitat verificări suplimentare despre persoane suspecte în legătură cu activități informativ-operative, inclusiv jocuri operative sau combinații posibile”, se mai susține în acțiunea CNSAS.
Magistratul de la Curtea de Apel București a stabilit implicarea directă a fostului ofițer de securitate în coordonarea și aprobarea măsurilor operative împotriva urmăritului. „Aceste documente reflectă un sistem complex de supraveghere informativă prin care au fost încălcate drepturile fundamentale ale persoanei urmărite, fiind obţinute informaţii referitoare la viaţa privată, incluzând preocupările, anturajul şi relaţiile de familie.
Prin activitățile desfășurate, pârâtul Smaranda Laurențiu a contribuit la îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, garantate prin legile în vigoare la acea dată, precum dreptul la viață privată, dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie, secretul corespondenței și telefonice, precum și inviolabilitatea domiciliului”, a concluzionat instanța.
Sancționat cu mustrare
Reprezentanți ai Departamentului Securității Statului analizau periodic activitatea structurii de la Sibiu, condusă de ofițerul Smaranda. „Se respectă ordinele conducerii Departamentului Securităţii Statului privind realizarea contactelor cu cetăţenii străini, la toate întâlnirile participând şeful Serviciului 3, lt. col. Smaranda Laurențiu.
Toate cazurile au fost analizate cu ofiţerii la care sunt în preocupare şi s-au stabilit măsuri care să contribuie la impulsionarea studierii, verificării şi finalizării recrutărilor. Din analiza măsurilor întreprinse şi a informaţiilor obţinute în perioada controlată, se constată creșterea capacității de acţiune a serviciului de contraspionaj din Inspectoratul Județean Sibiu pentru cunoașterea şi stăpânirea situației operative și a obiectivelor aflate în competență”, se susținea într-un raport din 10 septembrie 1985, întocmit de ofițeri din București.
Aceștia îi recomandau însă să-și „organizeze mai bine munca pentru a putea controla şi îndruma în mod sistematic activitatea desfăşurată de toți ofiţerii, în raport cu mutațiile survenite în situația operativă existentă pe linie de contraspionaj în județ”.
De asemenea, i s-a solicitat să determine folosirea mai combinativă și eficientă a mijloacelor muncii de securitate. Ofițerii din București mai remarcau că în anul 1984, Laurențiu Smaranda a fost sancționat cu mustrare, iar doi ofițeri ai serviciului condus de acesta au fost pedepsiți cu arest „pentru superficialitate în verificarea rețelei informative”. Smaranda a fost schimbat din funcția de șef al Contraspionajului din IJ Sibiu în anul 1986. Inginerul vizat de activitatea acestuia era, în 1987, în continuare, pe lista românilor urmăriți de securitatea comunistă.
Ofițerul Laurențiu Smaranda a ieșit din sistem în anii ‘90. La începutul anilor 2000 s-a angajat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, instituție de învățământ unde a activat mai bine de 10 ani, inițial în funcția de secretar, apoi pe un post de statistician.
Fotografii: CNSAS
criu 11.07.2025, 11:23
Am si eu o intrebare.Toti cei care au lucrat in securitate au pensii speciale?