Victor Ponta a primit în instanță, ca despăgubiri, o sumă de zece ori mai mică decât cerea pentru achitarea din Dosarul Turceni-Rovinari. Cu cine va „împărți” banii fostul premier

Fostul premier ar putea primi 100.000 de lei, o sumă de 10 ori mai mică decât pretențiile pe care le-a trecut în acțiunea depusă în instanță.

Într-un proces civil separat, Victor Ponta a fost obligat de Tribunalul București, în primă instanță, să-i plătească daune morale de 25.000 de lei lui Mircea Negulescu, după ce fostul premier avut o serie de intervenții publice la postul România TV, în care a pus decesul cumnatului său, Iulian Herțanu, pe seama anchetelor fostului procuror, deși acesta din urmă nu efectuase niciun act de urmărire penală în respectivul dosar.

Curtea de Apel București se va pronunța pe 18 noiembrie

În cauza privind achitarea din Dosarul Turceni-Rovinari, Tribunalul București a admis parțial acțiunea lui Victor Ponta având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”, pe data de 11 iunie 2025. Procesul a ajuns pe rolul Curții de Apel București, care se va pronunța pe 18 noiembrie 2025.

Nici atunci hotărârea nu va fi definitivă, ultimul cuvânt aparținând Înaltei Curți, instanța care l-a achitat pe fostul premier.

Victor Ponta a primit pe fond următoarele despăgubiri:

• „100.000 lei pentru prejudiciu cauzat prin încălcarea termenului rezonabil al dosarului penal,
•  24.706,50 lei cu titlu de daune materiale.
• plata dobânzii legale aferente acestora de la data introducerii cererii de chemare în judecată (26.04.2024) şi până la data plăţii efective a debitelor”, potrivit minutei instanței de fond.

În cererea de chemare în judecată, fostul premier cerea daune de la procurorul care l-a anchetat în Dosarul Turceni-Rovinari, Jean Uncheșelu (în prezent procuror-delegat al Parchetului European), precum și de la Ministerul Finanțelor, justificate în felul următor:

• „1.000.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral constând în vătămarea dreptului la reputație, onoare și demnitate produs prin fapta ilicită constând în acuzarea și trimiterea sa în judecată pentru pretinse fapte de corupție care nu au fost săvârșite de acesta;
• 500.000 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral constând în încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen rezonabil;
• 29.400,74 lei reprezentând daune materiale constând în cheltuielile cu onorariu avocațial achitate pe durata procesului penal;
• plata dobânzii legale aferente sumelor acordate”, potrivit actelor din dosar.

Cum spune DNA că s-ar fi îmbogățit Șova și Ponta din contracte cu statul

Reamintim că Victor Ponta a fost achitat de instanța supremă pentru acuzațiile fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani aduse DNA printr-un rechizitoriu semnat de procurorul Jean Uncheșelu.

Cauza îl viza și pe Dan Șova (complicitate la abuz în serviciu, fals, evaziune fiscală și spălare de bani), precum și pe directorii de la societățile energetice Turceni și Rovinari – Laurențiu Ciurel, Dumitru Cristea, Octavian Graur – care erau acuzați de abuz în serviciu.

Pe scurt, în perioada 2007-2008, conducerea termocentralelor Turceni și Rovinari ar fi încheiat ilegal contracte de consultanță juridică cu casa de avocatură unde Dan Șova era coordonator și Victor Ponta era colaborator.

Ilegalitatea se referea la faptul că societatea civilă de avocați a lui Dan Șova ar fi obținut contractele prin atribuire directă, fără a avea concurență și, într-o situație anume, chiar și atunci când fuseseră angajați alți avocați.

Suma de peste un milion de euro a fost reținută de procurori ca pagubă pentru complexurile Turceni și Rovinari și, corelativ, în beneficiul Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”.

În acest dosar, Victor Ponta a fost acuzat că, în calitate de avocat colaborator al lui Dan Șova, ar fi obținut 181.439 de lei pentru activități care, spuneau procurorii, nu s-ar fi realizat.

„S-a urmărit bonificarea inculpatului Ponta Victor Viorel pentru contractele încheiate de SCA „Șova și Asociații” cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepția că Șova Dan Coman beneficiază de susținerea inculpatului Ponta Victor Viorel”, notau procurorii într-un comunicat.

În instanță, întreaga construcție a rechizitoriului a început să se clatine după ce Curtea Constituțională a redefinit abuzul în serviciu, deoarece directorii de la Turceni și Rovinari nu încălcaseră norme de legislație primară (legi sau ordonanțe), ci atribuții de serviciu prevăzute de legislația secundară.

În cazul lui Victor Ponta, soluția de achitare a fost întemeiată și pe inconsistența probatoriului: principala martoră a acuzării și-a schimbat declarațiile, iar rapoartele de activitate presupus a fi false nu au fost depuse în original, ci în copie, astfel că nu au putut fi supuse expertizei grafologice, pentru a vedea dacă el e cel care le-a întocmit sau nu.

Pe de altă parte, unul dintre avocații care lucrau la SCA „Șova și Asociații”, Georgiana Catrinoiu, a arătat în instanță, cu ocazia audierilor din data de 1 noiembrie 2016, că nu l-a văzut niciodată pe Victor Ponta la sediul casei de avocatură. Ponta avea un birou cu o poză de-a lui lipită pe el, în glumă.

„Ştiu că în 2008 – 2009, Ponta era pe site ca asociat. După ce ne-am mutat în Primăverii, Dan voia să întărească încrederea clienţilor în firmă şi ne-a pus şi pe noi, şefii de departamente, care nu eram asociaţi, pe site alături de Ponta. Ponta avea şi un birou, cu Radu Cernov, şi o poză de-a lui lipită, ca o glumă, pe acel birou gol. Nu l-am văzut niciodată pe acesta la firma de avocatură”, a declarat avocata.

Motivarea instanței: Soluția de achitare nu înseamnă anchetare ilegală

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 855/2025 a Tribunalului București, pentru a vedea de ce instanța a admis parțial cererea lui Victor Ponta.

În primul rând, judecătorul l-a scos din dosar pe procurorul Jean Uncheșelu, deoarece legea „reglementează o procedură specială în care se poate antrena răspunderea civilă a procurorului, procedură care însă excede obiectului prezentei cauze”.

• „Împrejurarea că există posibilitatea ca, în urmă trimiterii în judecată și finalizării procedurii în fața instanței, soluția să fie cea de achitare nu este de natură a conduce la concluzia, de plano, astfel cum susține reclamantul, că a fost săvârșită o faptă ilicită pentru care poate fi angajată răspunderea statului, excepție făcând situațiile, limitativ și expres prevăzute de lege, în care este angajată răspunderea procurorului (ipoteza ce nu se regăsește în prezenta cauză ).
• Cu alte cuvinte, descoperirea, investigarea și trimiterea în fața instanței de judecată a cazurilor în care se apreciază că a fost săvârșită o infracțiune constituie activități de interes public efectuate în vederea protejării acestui interes, procurorul având obligația de a acționa în modul și prin mijloacele puse de legiuitor la dispoziția să.
• Faptul că, la finalul cercetării judecătorești, instanța poate pronunță o soluție de achitare, dând eficiență principiului legalității și prezumției de nevinovăție în cazurile în care situația de fapt și probatoriul administrat justifică o astfel de soluție, nu validează raționamentul conform căruia trimiterea în judecată ar trebuie să fie dispusă numai dacă va obține o soluție de condamnare, o astfel de argumentație fiind contrară sistemului de drept și interesului societății.
• În cauza de față, este adevărat că reclamantul a fost achitat definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție, însă cercetarea penală a acestuia și trimiterea să în judecată nu s-a realizat fără vreo baza factuală și în lipsa probelor, ci din contră, prin rechizitoriul nr. 122/P/2012 s-au arătat care au fost argumentele de fapt și de drept care au determinat sesizarea instanței de judecată.
• Magistrații în îndeplinirea atribuțiilor profesionale trebuie să aplice legea la anumite situații de fapt, activitate ce presupune un proces care cuprinde mai multe etape, stabilirea situației de fapt, identificarea, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale.
• Eventualele erori sau interpretări diferite a materialul probator apărute în acest proces (…) nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuțiilor de serviciu nici în sensul legii penale, dar nici al legii civile, în măsura în care nu s-au depășit limitele prevăzute de lege și s-a respectat scopul stabilit de legiuitor pentru măsurile dispuse”, reține Tribunalul București.

Despăgubit pentru încălcarea termenului rezonabil de soluționare a cauzei

Cu privire la încălcarea dreptului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, instanța a reținut următoarele:

• „Fără a nega caracterul complex al cauzei – determinat de necesitatea desfășurării cercetării penale cu privire la mai multe fapte și mai mulți inculpați, care a presupus administrarea unui probatoriu amplu, precum și realizarea unor acte de procedură în raport de normele aplicabile fiecărei faze procesuale – instanța apreciază că perioada de aproape 8 ani în care s-a desfășurat această procedura este în mod obiectiv excesivă şi nu a respectat cerinţa termenului rezonabil, fiind astfel încălcat art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
• În cauză, astfel cum s-a arătat și anterior, nu se poate reține o culpă a autorităților pentru depășirea duratei rezonabile, însă aceasta având totuși un caracter obiectiv a produs un prejudiciu reclamantului, viața sa familială și personală fiind inevitabil afectate de faptul că s-a aflat timp de aproape 8 ani în faţa unei acuzaţii în materie penală, într-un dosar împotriva sa, finalizat cu o soluție de achitare. (…)
• Dacă pentru un proces civil cu beneficii de natură comercială miza procesului este mare, pentru un proces penal care presupune consecințe de afectare imediată și inestimabilă a reputației socio-familiale și profesionale, miza procesului pentru partea care în final este și achitată apare ca fiind mai mare, ceea ce necesită soluționarea procesului penal respectiv într-un ritm dinamic cu reglementarea de măsuri obiectiv apte să nu conducă la acordări de termene care să fie și îndelungate și multiple de judecată.
• Așadar, situațiile (…) care au determinat amânarea judecății cauzei sunt considerate, în opinia tribunalului, ca intrând în răspunderea statului pentru rezultatul procedurii, întrucât acesta nu a asigurat cadrul necesar pentru ca judecarea cauzelor să se realizeze într-un termen rezonabil.
• Toate aceste situații vizează cadrul general în care se desfășoară procedura de judecată a unei cauze penale, care se află în responsabilitatea statului, ca parte la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acesta fiind ținut să adopte măsurile necesare pentru asigurarea unui proces de judecată eficient, desfășurat într-un termen rezonabil.
• Ca urmare, tribunalul reține că fapta ilicită a pârâtului (n.r. – statul român) există, în sensul arătat mai sus, apreciind că durata procesului penal în discuție este nejustificată, ținând seama de obligația statului de asigurare a unui termen rezonabil de soluționare a unei acuzații în materie penală”, se arată în motivare.

Instanța: „Reputația politică a reclamantului a fost profund afectată”

Tribunalul București a găsit durata de 8 ani cât a durat procesul Turceni-Rovinari ca fiind una nerezonabilă, fapt a avut „consecințe ireparabile asupra vieții personale” a fostului premier.

• „În cauza de față, reclamantul la momentul demarării dosarului penal ocupă funcția de prim-ministru al Guvernului României și președinte al Partidului Social Democrat.
• Funcția de prim-ministru în România reprezintă una dintre cele mai înalte demnități publice și ocupă un rol central în conducerea executivă a statului, acesta fiind responsabil pentru coordonarea activității Guvernului, implementarea politicilor publice și asigurarea unei stabilități administrative și economice în țară.
• Așadar, datorită poziției pe care a ocupat-o, imaginea și integritatea reclamantului erau esențiale pentru încrederea publicului în instituțiile statului. Orice suspiciune de implicare a acestuia în activități infracționale putând afecta grav credibilitatea și autoritatea sa.
• Din piesele dosarului, reiese că președintele României de la acel moment, Klaus Iohannis, i-a cerut public reclamantului demisia arătând: «Astăzi DNA a comunicat public că prim-ministrul Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situație imposibilă pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta».
•  Ca urmare a demarării dosarului penal, reclamantul și-a dat demisia din funcțiile deținute în plan politic.
• Totodată, trebuie remarcat că subiectul dosarului penal a făcut obiectul unor ample știri în mass-media, atât în România, cât și în străinătate, lucru de altfel normal având în vedere poziția în Guvern pe care o ocupa reclamantul.
• În Piața Universității au fost organizate proteste în vederea demiterii reclamantului din funcția de prim-ministru.
• (…) Instanța reține că o durata excesivă a unui proces poate produce prejudicii justițiabililor prin prelungirea unei stări de incertitudine în ceea ce privește perspectivele de clarificare a situației lor concrete.
• De asemenea, necesitatea participării la multiple ședințe de judecată poate duce la crearea unui prejudiciu psihologic, dar și la privarea de ceea ce presupune o viață normală din punct de vedere social și profesional.
• Cu atât mai mult situația reclamantului a fost și mai dificilă având în vedere poziția pe care acesta o ocupa, acesta făcând subiectul unor ample subiecte de presă, fiind un dosar extrem de mediatizat la acel moment, presiunea psihologică fiind una majoră.
• Chiar și fără o condamnare definitivă, reputația politică a reclamantului a fost profund afectată, iar revenirea în activitatea publică a devenit mult mai dificilă.
• De asemenea, piesele dosarului relevă producerea unor consecințe ireparabile asupra vieții personale a reclamantului, viață privată și de familie a acestuia fiind grav afectată, starea de incertitudine prelungită excesiv determinând suferințe de ordin moral, acesta fiind nevoit să suporte pentru o perioada îndelungată nesiguranța, subiectivă și obiectivă, a propriei situații, imposibilitatea derulării unei vieți normale și inerenta afectare a imaginii sale sociale.
• În atare situație, tribunalul urmează a acordă reclamantului suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale, care sunt de natură să acopere, din punct de vedere pecuniar, suferința produsă prin îngreunarea situației profesionale a acestuia, despăgubirile fiind stabilite într-o abordare corelativă și proporțională, în sensul că acestea să nu fie reduse la un cuantum derizoriu, care să nu își atingă scopul reparatoriu, dar nici să fie exagerate și să se transforme într-o sursă de îmbogățire fără justă cauză”, mai notează judecătorul în documentul citat.

Reamintim că fostul premier Victor Ponta a demisionat pe data de 4 noiembrie 2015, dar nu ca urmare a vreunei anchete penale împotriva sa ori a apropiaților lui – cum reține Tribunalul București -, ci la presiunea străzii, după tragedia din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv, al cărei bilanț de victime era în creștere la momentul respectiv, oprindu-se la 65 de morți și sute de răniți.

Peste 25.000 de oameni au ieșit în stradă pe 4 noiembrie 2015 și le-au cerut demisia lui Victor Ponta, lui Gabriel Oprea (implicat în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină în accidentul din octombrie 2015), precum și a lui Cristian Popescu Piedone, pe atunci primar al sectorului 4, cel care a semnat avizele de funcționare a clubului Colectiv.

Foto: Inquam Photos / Gyozo Baghiu

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.