Victor Ponta, obligat să-l despăgubească pe fostul procuror Mircea Negulescu cu 25.000 de lei. Instanța, despre acuzațiile lansate de fostul premier la România TV: „Erau plăsmuiri”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Victor Ponta a fost obligat de Tribunalul București, în primă instanță, să-i plătească daune morale de 25.000 de lei lui Mircea Negulescu, după ce fostul premier avut o serie de intervenții publice la postul de televiziune România TV, în care a pus decesul cumnatului său, Iulian Herțanu, pe seama anchetelor fostului procuror, deși acesta din urmă nu efectuase niciun act de urmărire penală în respectivul dosar.
Cuprins:
Ce a spus Ponta despre Negulescu
Fostul procuror Mircea Negulescu a deschis un proces civil pe rolul Tribunalului București în care i-a chemat ca pârâți pe Victor Ponta, dar și pe realizatorii TV Victor Ciutacu, Janos Korpos și Dragoș Bistriceanu.
Mircea Negulescu a scris în acțiunea civilă că pe datele de 15, 18 și 25 februarie 2024, în cadrul unor emisiuni difuzate la ore de maximă audiență pe postul România TV, Victor Ponta a intervenit prin telefon și a spus despre el că e un „infractor”, „interlop” sau „torționar”.
Fără a reda în întregime discuțiile din platourile România TV, reluăm o serie de fraze rostite de Victor Ponta la adresa lui Mircea Negulescu:
- „Din păcate, cumnatul meu, care era un om absolut normal, ca foarte mulți oameni, a fost adus în scena publică de faimoșii Portocală-Onea. În urmă cu 9 ani, l-au arestat când eu eram într-o vizită în Statele Unite, ca să-mi dau demisia din funcția de premier. De atunci, nu s-a mai întâmplat absolut nimic cu dosarul. (…)
- După ce l-au ținut o lună sau două luni în arest și îl chemau mereu, îl întreabă Portocală: «Hai, bă, dă-l pe cumnată-tu, dă-l pe Ponta!». Și Cristi zicea: «Domnule, cu ce să-l dau? Că nu am făcut niciodată». «Hai măi, în 2011, când ai luat tu contractul ăla, cumnată-tu era prim-ministru și nu te-a ajutat?» Și Cristi a zis: «Domn'e, în 2011 nu era prim-ministru Ponta». «A, nu era prim-ministru? Bine, bă, du-te acasă! Lasă, că mă ocup eu de tine!» (…)
- Foarte mulți dintre colegii dumneavoastră (din fericire, nu de la România TV, dar din presă) evident că au preluat teoria: cumnatul lui Ponta luat la DNA, e momentul de demisie. După care, nereușind, au trecut la Uncheșelu (n.r. - procurorul Jean Uncheșelu de la DNA, în prezent procuror delegat EPPO). Adică următorul nivel de la «Portocală luat cumnatul» a fost Uncheșelu, care m-a luat direct pe mine (…)”.
Adevăratul motiv pentru care Victor Ponta a demisionat în 2015
Reamintim că fostul premier Victor Ponta a demisionat pe data de 4 noiembrie 2015, dar nu ca urmare a vreunei anchete penale împotriva sa ori a apropiaților lui, ci la presiunea străzii, după tragedia din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv, al cărei bilanț de victime era în creștere la momentul respectiv, oprindu-se la 65 de morți și sute de răniți.
Peste 25.000 de oameni au ieșit în stradă pe 4 noiembrie 2015 și le-au cerut demisia lui Victor Ponta, lui Gabriel Oprea (implicat în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină în accidentul din octombrie 2015), precum și a lui Cristian Popescu Piedone, pe atunci primar al sectorului 4, cel care a semnat avizele de funcționare a clubului Colectiv.
Chiar fostul premier recunoaște că a demisionat de gura lumii:
- „Am obligația să constat supărarea legitimă care există în cadrul societății. Oamenii simt nevoie de mai mult și ar fi o greșeală din partea mea să ignor acest lucru.
- Nu vreau și nici nu cred că este corect să las această responsabilitate nici pe seama celor care au fost în teren, nici pe seama primarilor, secretarilor de stat, miniștrilor. Sunt gata să fac eu acest gest pe care o parte din societate îl așteaptă și, începând de astăzi, îmi depun mandatul de prim-ministru.
- Fac acest lucru pentru că în anii de politician am rezistat la orice bătălie cu adversarii politici, însă nu mă bat cu oamenii”, a declarat Victor Ponta, citat de Digi24.ro.
Cum a demolat Negulescu susținerile lui Ponta în 3 fraze
Strict în ceea ce îl privește pe Mircea Negulescu, acesta arată în cererea de chemare în judecată următoarele:
- „În primul rând, în luna februarie 2015, nu îşi desfășura activitatea la DNA ST Ploiești, activând ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
- În al doilea rând, în dosarul în care Herțanu Iulian Cristian era cercetat de DNA ST Ploiești nu a efectuat niciun act de urmărire penală, nu a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, nu a dispus măsura reținerii, nu a propus arestarea preventivă a acestuia.
- În al treilea rând, nu a avut niciodată un dialog cu Herțanu Iulian Cristian, nu a avut contact direct sau indirect cu acesta, dosarul fiind în instrumentarea unor procurori de la altă unitate de parchet, astfel încât presupusul dialog ce i se atribuie este imaginar fără o bază factuală, pârâții neprecizând în timpul emisiunii pe ce anume se sprijină aceste supoziții”, se arată în acțiunea civilă.
În privința celor trei jurnaliști, Mircea Negulescu arată că aceștia, în calitate de moderatori ai emisiunilor TV, aveau obligația de a-i solicita lui Victor Ponta să prezinte dovezi în sprijinul susținerilor. Mai mult, realizatorii TV ar fi trebuit să-l contacteze pe Mircea Negulescu și să îi ceară un punct de vedere sau un drept la replică, fapt care nu s-a întâmplat.
Instanța: „Afirmațiile lui Victor Ponta reprezintă insulte”
Pe data de 12 decembrie 2024, Tribunalul București a admis acțiunea lui Mircea Negulescu și l-a obligat pe Victor Ponta să-i plătească fostului procuror daune morale de 25.000 de lei.
Prin aceeași hotărâre, instanța de fond a respins cererea cu privire la pârâții Victor Ciutacu, Janos Korpos și Dragoș Bistriceanu, cu motivarea că, deși cei trei au încălcat anumite norme din legea audiovizualului, acest lucru „nu e suficient în limitarea dreptului la liberă exprimare”.
„Deşi, în privinţa reclamantului, acuzaţiile pârâtului erau plăsmuiri, prin modul în care au fost prezentate la acel moment şi prin subiectul dezbătut (modul în care se desfășurau anchetele penale la DNA-ST Ploiești, inclusiv cele efectuate de reclamant şi înregistrarea audio a reclamantului redată în cuprinsul emisiunilor televizate), acestea păreau credibile, fiind greu de pus la îndoială, astfel că obligația de a solicita probe de către moderatori apărea ca fiind o formalitate lipsită de sens”, a apreciat magistratul fondului, judecătoarea Cristina Vîlceleanu.
În privința lui Victor Ponta, instanța reține următoarele:
- „În opinia tribunalului, afirmațiile pârâtului Ponta Victor nu reprezintă judecăți de valoare, ci acuzații directe. Afirmațiile acestuia la adresa reclamantului sunt trunchiate, neadevărate, în condițiile în care acesta nu a fost procurorul ce a instrumentat dosarul penal în care Herțanu Iulian a fost anchetat de DNA-ST Ploiești.
- Prin declarațiile făcute în cadrul emisiunilor din data de 15.02.2024 și 18.02.2024, pârâtul face referire concretă la reclamant, pe care îl acuză de modul abuziv în care ar fi desfășurat ancheta penală împotriva lui Herțanu Iulian, cum l-a ținut arestat 1-2 luni la Câmpina și a dispus măsura sechestrului asupra bunurilor soției lui Herțanu Iulian, toate acestea cu unicul scop de a-l determina pe pârât să demisioneze din funcția de premier.
- Tribunalul reține că, în condițiile în care reclamantul nu a efectuat niciun act de urmărire penală în dosarul penal ce l-a vizat pe Herțanu Iulian, toate cele relatate de pârât dovedesc reaua-credință în formularea acuzațiilor.
- Tribunalul are în vedere şi apărările pârâtul din cuprinsul întâmpinării în care arată că reclamantul ar fi urmărit în calitatea sa de procuror să obțină condamnarea sa. Or, aceste susţineri, coroborate cu inexistența faptelor imputate reclamantului în cadrul emisiunilor ce fac obiectul cauzei de față, conduc la concluzia că scopul acuzaţiilor pârâtului la adresa reclamantului a fost acela de a-l discredita pe reclamant.
- Tot prin întâmpinare, pârâtul a arătat că declarațiile au fost formulate într-un context plin de emoție, adică imediat după funeraliile cumnatului său. Tribunalul apreciază că o astfel de împrejurare nu justifică utilizarea acestui moment pentru acuzații neadevărate. Așadar, nu poate reține o astfel de situație ca fiind exoneratoare de răspundere.
- În privința expresiilor utilizate de pârâtul Ponta Victor, interlop, infractor, torționar, reține (tribunalul - n.r.) că nu pot fi considerate ca justificate, ci acestea reprezintă insulte, care nu pot fi acceptate nici ca provocări admisibile în contextul în care între cumnatul pârâtului și reclamant nu a existat nicio legătură.
- Faptul că reclamantul este o persoană asupra căruia au planat suspiciuni cu privire la modul în care și-a exercitat funcția de procuror, care însă nu au fost confirmate - fiind, așadar, doar simple speculații propagate în spațiul public - nu înlătură dreptul acestuia la demnitate și reputație, care trebuie respectat.
- Așadar, în privința pârâtului Ponta Victor se constată că, prin afirmațiile și cuvintele jignitoare adresate reclamantului, a încălcat dreptul acestuia la demnitate și reputație, faptă ilicită care a creat un prejudiciu moral reclamantului ce se impune a fi reparat. Totodată, se constată că fapta ilicită a acestuia a fost săvârșită cu vinovăție, iar între faptă și prejudiciu există legătură de cauzalitate, fiind întrunite cerințele prev. de art. 1357 Cod civil.
- În aprecierea prejudiciului, tribunalul are în vedere că pârâtul a repetat acuzațiile mincinoase și expresiile jignitoare față de reclamant pe parcursul a două emisiuni la care a participat și care s-au desfășurat într-o perioadă de aproximativ 10 zile, astfel că suma de 25.000 de lei este apreciată de tribunal ca fiind în măsură să asigure repararea prejudiciului produs reclamantului”, se arată în Hotărârea nr. 1683/2024 a Tribunalului București.
Împotriva acestei hotărâri, Mircea Negulescu a declarat apel, iar procesul va continua pe rolul Curții de Apel București.
Judecătorii au pus punct poveștii despre anchetele ilegale de la DNA Ploiești
Pe data de 5 noiembrie 2024, fostul şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi fostul procuror Mircea Negulescu au fost achitaţi definitiv, de un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar de la fosta Secţie Specială condusă de procuroarea Adina Florea, în care au fost acuzaţi de săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă, parte civilă în cauză fiind Sebastian Ghiţă. Cei doi primiseră o soluţie de achitare şi la instanţa de fond, în iunie 2023.
Pe scurt, fostul procuror Mircea Negulescu - poreclit de infractori „Portocală” - a fost acuzat de membrii Clanului Cosma că i-ar fi anchetat în mod abuziv, că le-a „stors” declarații cu pistolul și cătușele pe masă și că ar fi „inventat” probe împotriva lor într-un dosar de evaziune fiscală care viza pomenile electorale ale PSD în județul Prahova.
Respectivul dosar viza perioada în care județul era împărțit între influența politică a lui Mircea Cosma (șef al Consiliului Județean, tatăl lui Vlad și al Andreei Cosma) și cea din mediul de afaceri exercitată de mogulul Sebastian Ghiță.
Au rămas celebre înregistrările realizate de Vlad Cosma în biroul procurorului Mircea Negulescu, fișierele audio fiind difuzate „în exclusivitate” de postul România TV patronat de fugarul Sebastian Ghiță și preluate apoi, ca atare, de toată presa.
La finalul procesului, Înalta Curte a reținut că respectivele înregistrări au fost prezentate trunchiat și tendențios de către Vlad Cosma.
În decizia de achitare a fostului procuror Mircea Negulescu, judecătorii Curții Supreme au reținut următoarele:
„Înalta Curte constată, așadar, că analiza coroborată a materialului probator administrat conduce la concluzia certă că nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de către partea civilă şi o parte din martorii din prezenta cauză, în scopul evident de a-şi susţine apărările din alte dosare penale, însă, prin gravitatea afirmaţiilor şi caracterul organizat demonstrat în cauză, declaraţiile acestora depăşesc cu mult cadrul permis de dispoziţiile legale”.
