CAMERA ASCUNSĂ | Nemiloasa economie de piață. Ceramica de Bulgaria oprește roata olarilor din Horezu

Ceramica de Horezu, care se află în Lista patrimoniului imaterial UNESCO din 2012, pierde teren la ea acasă.

După ce faceți un tur prin magazinele de la șosea, plecați acasă cu o farfurie ochioasă, care n-are nici o treabă cu ceramica adevărată din Horezu și fără să știți că meșterii autentici se află de fapt în satul Olari, la 2 kilometri de drumul principal.

Și stau cu atelierele pline de marfă. Nemiloasa economie de piață.

Am filmat cu camera ascunsă câteva magazine din Horezu. Vânzătorii recunosc într-un final că au multă ceramică din Bulgaria și Ungaria, dar și din alte zone din România. Și alte mărfuri din China: pitici, vaze, căni.

Dialog reporter-comerciant cu camera ascunsă:

Pe alea e scris și „Horezu, România”, alea sunt făcute de noi.
Reporter: Și sunt care nu sunt făcute de dumneavoastră?
Astea de aici nu sunt făcute de noi, iar astea sunt făcute de noi. Vedeți că scrie. Noi le facem.
Reporter: Și astea unde sunt făcute?
În Bulgaria, sunt bulgărești. Tot manual sunt făcute, tot din ceramică…

Practic, nu mai știi ce e autentic și ce nu. De aceea am căutat un meșter care să ne explice diferențele.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Recomandări

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat. De ce e acuzată și cum a reacționat

Adevărații olari din Horezu se găsesc în satul Olari: „Vom fi ultima generație de ceramiști”

„Ceramica de Horezu se găsește în strada Olari sau satul Olari și noi nu avem chioșcuri sau magazine, doar o mică expoziție acasă. Unde se văd imensele oale de sarmale, pitici, berze și toate cele, se știe că e comerț. O farfurie vă dați seama că e făcută în Horezu pentru că nu e lăcuită pe spate și are semnătura meșterului. Și se vede decorul. Decorul este unic, nu este copiat nici de bulgari, nici de nimeni”, spune Mihai Bîscu.

„Rezistăm foarte greu. Pentru că nu suntem sprijiniți de instituțiile de cultură ale statului român, nici de autoritățile locale și din cauza asta vom fi ultima generație de ceramiști. În cinci-șase ani de zile se va simți o mare scădere pe piață a ceramicii de Horezu. Cred că generația noastră va pune punctul final”, se plânge omul.

Viceprimar din Horezu: „I-am rugat să facă stand separat cu ceramica de aici”

Autoritățile locale se declară neputincioase în fața exploziei comerțului. „Noi am făcut o ștampilă și i-am rugat pe meșteri, ca să fie sigur că nu e altă ceramică, să vină și să pună ștampila pe fiecare farfurie a lor. Tot în Consiliul Local am cerut ca toți cei cu magazine de la intrarea în oraș, care vând ceramică, să aibă un stand în interior la care să afișeze: ceramică de Horezu. Nu s-au conformat, i-am rugat de atâtea ori și acum avem iară o întâlnire cu ei la sfârșitul lunii martie. Noi nu putem să-i obligăm”, spune viceprimarul din Horezu, Gheorghe Ogrezeanu.

Recomandări

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul său: „Vor deveni cu siguranţă o ţintă”

Ne întoarcem la poveștile lui Mihai Bîscu. A învățat olăritul de la părinții lui. Tatăl lui îl punea să-i pregătească materia primă: lutul, vopselurile naturale, uneltele. Și el se uita la tatăl său și vedea aievea cocoși, pești și alte simboluri pe care să le poată pune într-o zi pe farfuriile sale. Acum trăiește acea zi… Atelierul este al lui.

Nu are un urmaș căruia să-i transmită ce știe și, în plus, o meserie tradițională nu e o moștenire ușoară. Trebuie s-o cultivi. Ne face două farfurii. Boțul de lut va putea în câteva zile să țină mâncarea. E o farfurie cu o poveste. De data asta una tristă.

Citește și: 

VIDEO/ Costel Busuioc nu mai caută celebritatea în America. S-a întors în România și cântă în biserici

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro