• Cel puțin 2.500 de români mor anual în străinătate.
• În prezent, trupurile a 23 de români se află în morgi din Italia, Spania, Germania, Franța, Ungaria, Grecia și SUA.
• Cum statul român nu are aproape nicio obligație legală privind repatrierea, trupurile zac luni de zile în frigiderele morgilor sau sunt înhumate în absența familiei.
• O repatriere din vestul Europei costă aproximativ 7.000 de euro, iar una din altă zonă a lumii poate ajunge la 15.000 de euro.
• Un deputat vrea să schimbe legislația și propune o poliță de asigurare pentru românii care pleacă din țară.
,, – Când e o moarte de bătrâneţe, altfel o suporţi. Când te sună noaptea acasă şi îţi spune: ”Ți-am găsit nepotul mort în casă…”
– Așa a fost în cazul dumneavoastră?
– Da!”
Edy a părăsit România la vârsta de 29 de ani, cu destinația Marea Britanie. Era ghidat de un principiu simplu. Decât să plece din Botoșani în alt oraș al României, mai bine pleacă din țară. Mama sa decedase, iar tatăl era ,,ca inexistent”. După ce a terminat facultatea, a schimbat slujbe diverse, prin baruri și la call center-uri. Timp de patru ani, cea mai apropiată rudă a lui, mătușa, nu a știut nimic despre el. Edy a fost cel care a căutat-o, pe Facebook, în februarie anul acesta.
,,Mi-a zis că e în Anglia, lucrează în condiții foarte grele la un abator, lucrează și atâta tot. După o lună jumătate mi-a cerut bani”, ne-a povestit Claudia Păduraru.
Apoi, într-o noapte de iulie, a primit un telefon. ,,A fost găsit mort în casă. M-a anunțat băiatul meu, care lucrează și el în Anglia. La rândul lui, a fost anunțat de un coleg”, spune Claudia Păduraru.
Nu știa ca Edy să aibă vreo boală, în afară de boala generației lui. Depresia. Un subiect încă la granița tabu-ului în România. Cauza oficială a decesului a fost edem pulmonar sau abces la plămâni.
– Ce ați făcut prima oară după ce ați aflat despre moartea lui?
”- Am încercat să-l aducem acasă. A fost primul gând. Indiferent de sacrificiu, îl aducem acasă.”
Două luni într-o morgă din Anglia
Potrivit legii în vigoare, statul suportă cheltuielile repatrierii doar dacă românul care decedează este victima unei calamități naturale sau a unei tragedii precum atacurile teroriste.
Totodată, statul oferă o serie de facilități, precum servicii consulare gratuite, înregistrarea decesului la consulate, pașapoarte mortuare sau le pune la dispoziție, cu titlu de recomandare, contactele unor avocați, traducători și societăți de pompe funebre care fac transporturi funerare internaționale.
Trupul lui Edy a stat două luni într-o morgă din Marea Britanie. În tot acest timp, mătușa și unchiul său au încercat să afle cât costă și cum își pot aduce nepotul în România. Oamenii nu știu și speră să nu fie niciodată nevoiți să afle cum decurge procedura de repatriere a unei rude decedate.
,,Am intrat în posesia numărului de la Consulatul din Anglia și acolo ni s-a spus că statul român nu ajută financiar în asemenea cazuri, dar nici logistic. Măcar atât să te ajute. Și atunci ne-am descurcat cum am putut. Singuri”, spune Claudia Pădurariu.
,,- Singura soluție era să facem un împrumut în bancă. Între 2.500 și 3.100 de euro ne consta. Astea au fost valorile. Asta e media.
– N-ați fi avut banii aceștia, nu?
– Obligatoriu, nu.”
Ajutorul din Bristol
Salvarea familiei Pădurariu are chip, nume și funcție. Se numește Răzvan Constantinescu și este consul onorific al României în orașul Bristol.
Din telefon în telefon, Claudia Pădurariu a ajuns la consulul României la Bristol. După ce i-a povestit cazul, el s-a oferit să se ocupe de tot. Acte, poliție, cerificat de deces, incinerare și trimitere în România.
,,Drama este că, dacă nu dădeam peste omul acesta (Răzvan Constatinescu – n.r.), ne era foarte greu. Trebuia să fie cineva acolo care să se ocupe de hârtii. Multă umblătură. Dacă nu ai pe cineva acolo, trebuie să te sui tu în avion. Sau să plăteşti firma de repatriere”, spune mătușa lui Edy.
Familia Pădurariu, care este de confesiune catolică, a acceptat varianta incinerării.
”Este prea dureros să mai vezi un sicriu acasă. Am preferat varianta incinerării, mai uşoară şi mai simplă. Asta am cerut noi şi asta şi-ar fi dorit şi el. Şi ştiu că asta ar fi vrut. Îi cunosc stilul şi gândurile. Adică i le ştiam”, spune Claudia Pădurariu.
Consulul Răzvan Constantinescu nu a putut da curs solicitării noastre pentru un interviu. ,,Toate activitățile depuse de echipa noastră sunt rodul activității tuturor voluntarilor, colaboratorilor si partenerilor noștri – pentru mai multe informații despre activitățile noastre, vă rugam să nu ezitați în a vizita paginile Consulatului General Onorific Bristol”, ne-a transmis Răzvan Constantinescu printr-un e-mail.
Un deputat vrea să schimbe legea
Deputatul Tamara Ciofu este unul dintre cei mai apreciați medici pediatri din județul Botoșani. Adesea, în virtutea meseriei, este și depozitarul unor confesiuni. Așa a aflat despre zeci de cazuri de români săraci care nu și-au putut aduce acasă rudele care au murit peste hotare.
,,Nu este doar disperarea că nu găsești resurse, ci și că un om drag ție este la dispoziția unor oameni care nu au niciun strop de compasiune față de cel decedat. Tratarea cu indiferență, lipsa de demnitate cu care noi tratăm decedații în străinătate nu poate rămâne în coordonatele acestea”, a declarat deputatul, pentru Libertatea.
Parlamentarul lucrează în prezent la două proiecte de modificare a legii.
,,O soluție ar fi ca toți cei care pleacă din țară, indiferent de motive, să contribuie cu o sumă modică în vederea asigurării de sănătate. O poliță. Banii aceștia ar urma să fie gestionați la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și, atunci când apare o situație de criză și o persoană moare, MAE să aibă pârghiile economice necesare pentru a repatria trupul decedatului”, spune Tamara Ciofu.
Al doilea proiect de lege presupune înființarea unui ,,telefon verde”, gestionat tot de către Ministerul Afacerilor Externe, la care românii din Diaspora pot suna pentru oricând se află într-o situație de criză.
Cum lupta se dă și cu nepăsarea oamenilor și încăpățânarea lor de a nu-și lua toate măsurile de protecție, deputatul vrea ca la toate vămile din România să-i informeze pe cei care părăsesc țara cu privire la ,,telefonul verde” și obligațiile care le revin. De asemenea, această obligație de a informa va reveni angajatorilor și oficiilor care mediază contracte.
Cercul vicios al sărăciei
,,Străinătatea nu mai este o soluție”, insistă Tamara Ciofu. Cei care pleacă, ,,își expun demnitatea plecând și rămânând la mila altora care nu au milă de ei”.
,,N-aș putea să spun că sărăcia i-a împins neapărat, pentru că există locuri de muncă. Vă rog să mă credeți. Oriunde ai nevoie de un om, îl plătești foarte bine. Până și menajerele sunt foarte bine plătite. Știți cât de greu este să găsești pe cineva să-ți facă menaj, să stea cu un copil?”, adaugă parlamentarul.
În opinia Claudiei Pădurariu, diagnosticul este clar și nu are nevoie de radiografii suplimentare. Cazul nepotului său este reprezentativ pentru cercul vicios al sărăciei. Oameni care pleacă din România din cauza lipsei banilor și care nu pot fi aduși înapoi, nici după ce mor, tot din cauza lipsei banilor.
”Moldova este foarte săracă. Foarte săracă. Pleacă și copiii cu facultate în străinătate, pentru că nu au de unde lucra. Lucrează pe un salariu minim pe economie. Un copil care face, totuşi, 4 ani de facultate. Cel care te angajeayă vrea experienţă. Tu, experienţa nu ai unde să ţi-o faci, pentru că nu te angajează nimeni. Este un cerc vicios. Atunci, tineretul ce are de făcut? Ce a făcut şi nepotul meu. A plecat să câştige o pâine”, mai spune mătușa lui Edy.
Fiul Claudiei Pădurariu, absolvent de inginerie alimentară, este încă în Marea Britanie și lucrează într-un depozit.
Citește și: