10 Dec. 2017 13:38 , de Valentina Postelnicu

Vinerea Mare ar putea deveni sărbătoare legală, nelucrătoare; Proiectul de lege, depus în Parlament

Distribuie

Vinerea Mare ar putea deveni sărbătoare legală, nelucrătoare; Proiectul de lege este inițiat de deputați și UDMR, PSD, PNL, PMP și minorități, și a fost depus în Parlament, la Senat. Inițiatorii precizează că Vinerea Mare, sau Vinerea Patimilor este ultima zi din de vineri dinaintea Paștelui, și astfel ultima vineri din Postul Mare și se mai numește  Vinerea seacă, pentru că mulți români au obiceiul de a posti cu post negru. 

Parlamentarii semnatari ai proiectului afirmă în propunerea legislativă că Vinerea Mare este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioase creștină, numite Triduum Sacrum, din care face parte Joia Mare, Vinerea mare și Sâmbăta mare.

După credința creștină, în această zi a avut loc moartea lui Isus, care a fost răstignit și a murit pe cruce, pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Se mai numește Vinerea seacă, pentru că mulți români au obiceiul de a posti post negru.

Parlamentarii mai spun că la începutul anului 2017, Comisia Europeană a stabilit sărbătorile legale pentru instituțiile Uniunii Europene.

Inițiatorii mai menționează că, la nivelul statelor membre UE, Vinerea Mare este sărbătoare în: Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Grecia, Spania, Portugalia, Suedia, Finlanda, Slovenia, Cehia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Estonia, Malta, Cipru, Luxemburg, fiind zi oficială de sărbătoare.

În urma analizării zilelor de sărbători legale, putem observa că Vinerea Mare, în Europa, este zi legală de sărbătoare în 16 țări din cele 28 ale Uniunii Europene, deci în majoritatea țărilor.

În România, Legea 53/2003 Codul Muncii privede 14 zile de sărbători legale, mai puține față de alte țări din UE, ca de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16, 17 zile de sărbătoare legală. Astfel, în baza celor prezentate, și în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase din an.

Propunerea legislativă este semnată de: Császár Károly Zsolt – senator UDMR; Cseke Attila-Zoltan – senator UDMR; Derzsi Ákos – senator UDMR; Fejér László-Ödön – senator UDMR; Novák Csaba-Zoltán – senator UDMR; Ambrus Izabella-Agnes – deputat UDMR; Antal István-János – deputat UDMR; Axinte Vasile – deputat PSD; Benedek Zacharie – deputat UDMR; Benkő Erika – deputat UDMR; Biro Zsolt-Istvan – deputat UDMR; Biró Rozalia-Ibolya – deputat UDMR; Botez Mihai-Cătălin – deputat USR; Ciofu Tamara-Dorina – deputat PSD; Csép Éva-Andrea – deputat UDMR; Csoma Botond – deputat UDMR; Cucşa Marian-Gheorghe – deputat ALDE; Dinu Cristina-Elena – deputat PSD; Dobrovie Matei-Adrian – deputat USR; Fădor Angelica – deputat PNL; Farago Petru – deputat UDMR; Gavrilă Camelia – deputat PSD; Gheorghe Andrei Daniel – deputat PNL; Gherman Dumitru – deputat PSD; Ghilea Găvrilă – deputat PNL; Korodi Attila – deputat UDMR; Kulcsár-Terza József-György – deputat UDMR; Lupaşcu Costel – deputat PSD; Magyar Loránd-Bálint – deputat UDMR; Márton Árpád-Francisc – deputat UDMR; Mihalescul Dumitru – deputat PNL; Popescu Nicolae-Daniel – deputat USR; Roman Ioan Sorin – deputat PSD; Rotaru Răzvan-Ilie – deputat PSD; Seres Dénes – deputat UDMR; Sighiartău Robert-Ionatan – deputat PNL; Solomon Adrian – deputat PSD; Şotcan Theodora – deputat PSD; Szabó Ödön – deputat UDMR; Tomac Eugen – deputat PMP; Vass Levente – deputat UDMR; Vexler Silviu – deputat FCER (minoritãti).

Citește și: Noul episcop al Hușilor, despre 'crăciuni' cocacolizați de reclamele păcătoase și „crăciuniţe' îmbrăcate tocmai pentru a ne murdări privirea şi inima

Loading...
Comentarii