„Să nu uităm că 8 martie este despre dreptul de a alege, de a munci, de a trăi așa cum vrem. Aceste drepturi, de altfel fragile, ne sunt acum amenințate de insecuritate și război, de naționalism și de curentul conservator de extremă dreapta”, este mesajul participantelor la protestul „Solidaritate. Să ne unim toate”.
Ele au atras atenția asupra faptului că războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei nu face decât să amplifice problemele cu care se confruntă femeile, în special cele din Ucraina: violență, discriminare, hărțuire, viol.
Războiul îi afectează mai ales pe cei vulnerabili
Categoriile vulnerabile, romii, persoanele LGBTQ+ sunt cu atât mai afectate de război, au transmis organizatoarele protestului. Rasismul nu dispare, nici statutul social, iar acestora li se adaugă traumele războiului.
De la începutul invaziei, au fost relatate mai multe episoade de rasism față de refugiații din Ucraina. Studenții străini au povestit pentru BBC, New York Times și pentru Libertatea despre discriminarea și segregarea de la punctele de frontieră din Ucraina. Organismele internaționale (UNHCR) au avertizat că valul doi de refugiați va include oameni vulnerabili, mai puțin înstăriți, romi, persoane cu boli.
„Alături de surorile noastre din Ucraina”, a scris cineva pe o pânză albă, atât în română, cât și în ucraineană. „Femei unite pentru pace”, „Stop războiului”, „It is not a day for flowers, it is a day for womens rights” (Nu este o zi pentru flori, este o zi pentru drepturile femeilor, n.r.), „Patriarhat egal război”, sunt alte mesaje scrise pe pancarte de participanți.
„Feminismul în timpul războiului implică un fel de solidaritate cu extra pași. Trebuie să depunem și mai mult efort pentru a garanta că situația femeilor, mai ales în România, să fie cel puțin tolerabilă, să nu se degradeze într-o stare de excepție, așa cum este războiul”, crede Damian, un tânăr participant la protest.
Cum arată feminismul pe timp de război
De Ziua Internațională a Femeii, ONU a urcat bilanțul civililor uciși în războiul din Ucraina la 474, atât bărbați, cât și femei. Dintre ei, 29 sunt copii. Cifra reală ar putea fi mult mai mare, a precizat organizația.
„Feminismul este în orice, e vorba de solidaritate pentru toată lumea, iar femeile sunt clar implicate în război”, spune și August, o altă participantă.
„Războiul ne copleșește, ne invadează mintea, ne face să ne gândim la ce înseamnă războiul și alte probleme rămân în urmă. Dar ele nu dispar, violul, hărțuirea sexuală. Ele se amplifică”, afirmă Tudorina Mihai, una dintre organizatoare.
Unul dintre conceptele pentru care militează este demilitarizarea, pe care Tudorina Mihai o vede soluția pe termen lung în a preveni războiul.
„Înarmarea nu rezolvă nimic, de fapt. Civilii sunt trimiși să se lupte cu soldații pregătiți! Nu e doar o confruntare între Ucraina și Rusia, e o confruntare între sfere de influență. Influența Occidentului versus influența Rusiei. E o ciocnire, iar la mijloc sunt prinși ucrainenii, care nu au nicio vină”, spune activista.
A crescut numărul de fapte de violență domestică
Anul trecut au fost raportate peste 44.500 de fapte de violență domestică, cu peste 4.000 mai multe decât în 2020, primul an de pandemie. Omor, viol, hărțuire, loviri, șantaj – toate acestea înseamnă violență. Numărul victimelor a crescut de la un an la altul din cauza pandemiei de coronavirus, care le-a forțat pe femei să stea în aceeași casă cu agresorul.
În ultimii 8 ani au fost ucise de un membru de familie 426 de femei. De 16 ori mai multe decât numărul soldaților români care au fost uciși în războiul din Afganistan, în 19 ani.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 9
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro