Iarna, când roșiile proaspete nu mai au gustul celor coapte în soarele verii, roșiile pasate preparate în casă pot fi ingredientul care dă gust mâncărurilor delicioase. Ele pot deveni baza unei ciorbe gustoase, a unei tocănițe, a unui sos pentru paste sau a unei pizza de casă. Iată cum poți pregăti roșii pasate pentru iarnă, urmând o rețetă simplă, explicată pas cu pas.
Cuprins:
La sfârșitul verii și începutul toamnei, când roșiile sunt bine coapte, dulci și aromate, pregătirea conservelor pentru iarnă este o activitate care se face în multe gospodării. Pasata de roșii este un ingredient de bază pentru sosuri de paste, pizza, supe, ciorbe, tocănițe și mâncăruri de legume.
Spre deosebire de sucul de roșii, care este mai fluid, roșiile pasate păstrează mai multă pulpă și are o consistență mai densă și mai cremoasă. Pasata poate fi lăsată mai subțire sau fiartă până ajunge la textura dorită, în funcție de felul în care urmează să fie folosită. Prepararea ei nu este complicată, însă alegerea roșiilor potrivite, fierberea atentă și conservarea corectă sunt esențiale pentru a obține roșii pasate gustoase.
Dincolo de utilitatea lor într-o mulțime de preparate, roșiile pasate sunt și o sursă valoroasă de substanțe nutritive. Una dintre cele mai cunoscute este licopenul, pigmentul natural care le dă culoarea roșie. Acesta are proprietăți antioxidante, iar prin fierbere devine chiar și mai ușor de asimilat de organism.
Așadar, deși unele vitamine sensibile la căldură se păstrează în cantități mai mici decât în roșiile proaspete, pasata are propriile avantaje nutritive.
Roșiile mai conțin potasiu, beta-caroten, vitamina C și folat. Potasiul și alți compuși minerali rezistă destul de bine la procesarea termică, în timp ce o parte din vitamina C se pierde în timpul fierberii și al păstrării. Totuși, pasata rămâne un aliment hrănitor, mai ales atunci când face parte dintr-o alimentație variată și este folosită alături de legume, verdețuri, leguminoase sau cereale.
Dacă în timpul pasării roșiilor se păstrează mai multă pulpă, produsul final va conține și o cantitate mai mare de fibre. O pasată strecurată foarte fin va fi mai catifelată, dar va avea ceva mai puține fibre, deoarece cojile și semințele sunt îndepărtate. Ambele variante sunt potrivite, iar alegerea depinde de consistența dorită și de preparatele în care urmează să fie folosită.
Pentru a face roșii pasate gustoase, primul pas și cel cu adevărat esențial, este alegerea roșiilor. Tocmai de aceea, merită să faci roșii pasate pentru iarnă în plin sezon, când sunt bine coapte, dulci și aromate. Roșiile cărnoase, cu puține semințe și mai puțin suc, dau o pasată mai legată, dar cele mari și zemoase sunt mai gustoase. Un amestec între cele două soiuri poate fi cea mai inspirată alegere.
Pentru conserve sunt potrivite roșiile foarte coapte, dar sănătoase, în niciun caz mucegăite sau stricate. Oricât de mult ar fierbe, o roșie alterată nu va da un sos bun. Spală-le bine, îndepărtează cotoarele și taie toate porțiunile lovite înainte de a le pune în cratiță.
Roșiile se trec prin mașina de separat roșiile, care îndepărtează cojile și semințele. Dacă nu ai una, poți folosi o sită solidă și o lingură de lemn, deși această variantă cere ceva mai multă răbdare. Blenderul este și el util, iar dacă nu te deranjează ca pielițele și semințele mărunțite să rămână în sos, este chiar varianta ideală. Pentru acea textură fină, catifelată, specifică roșiilor pasate, ele trebuie totuși separate.
Pulpa obținută se pune pe foc, într-o cratiță cât mai largă. Într-un vas larg, apa se evaporă mai repede, iar sosul capătă consistență fără să fiarbă prea mult. Focul trebuie să fie potrivit, iar pe măsură ce pasata scade trebuie amestecată tot mai des. Dacă se prinde chiar și puțin, gustul de ars se va simți.
Nu există o singură consistență corectă pentru roșii pasate. Pentru ciorbe, tocănițe și mâncăruri cu sos este mai practică o pasată ceva mai fluidă. Pentru paste sau pizza o poți lăsa să scadă mai mult.
Pasata se toarnă fierbinte în borcane curate. La final, lasă borcanele să se răcească nemișcate, în poziție verticală. A doua zi verifică dacă toate capacele s-au închis bine, șterge borcanele și notează pe ele data preparării. Păstrate într-un loc răcoros și ferit de lumină, roșiile pasate vor rămâne una dintre cele mai folositoare conserve din cămară.
Sarea se adaugă după ce roșiile au fost pasate și au fiert până la consistența dorită. Acest detaliu poate fi important, deoarece prin fierbere se evaporă o parte din apă, iar gustul devine mai concentrat. Dacă potrivești sarea prea devreme și mai lași apoi sosul să scadă mult, pasata poate ieși mai sărată decât ți-ai propus.
La 5 litri de pasată este suficient să pui aproximativ o lingură de sare, iar la 10 litri poți pune 2-3 linguri rase. Este mai bine să începi cu o cantitate mai mică, să amesteci și să guști, decât să încerci ulterior să corectezi un sos prea sărat.
După ce ai adăugat sarea, amestecă bine și mai lasă roșiile câteva minute pe foc, astfel încât aceasta să se dizolve și să se distribuie uniform.
Pentru roșii pasate este potrivită o sare neiodată sau sare pentru murături, deoarece se dizolvă repede și are un gust neutru.
Roșiile pasate pot fi pregătite și fără sare. Aceasta este o variantă practică atunci când sosul va fi folosit la ciorbe, tocănițe, sosuri sau alte preparate care vor fi condimentate la final. De altfel, într-o mâncare pot fi puse și alte ingrediente sărate, iar o pasata mai puțin sărată este mai ușor de adaptat.
Rețeta de roșii pasate este una simplă și poate fi făcută cu ușurință. Unele persoane preferă roșiile pasate simple, fără sare, altele aleg să le săreze.
Ingrediente
Alege numai roșii sănătoase. Spală-le bine sub jet de apă, lasă-le să se scurgă, apoi îndepărtează cotoarele și zonele lovite. Taie roșiile în sferturi sau în bucăți potrivite, în funcție de mărimea lor.
Trece roșiile prin mașina de roșii, pentru a separa cojile și semințele. Dacă nu ai o mașină specială, poți pune roșiile în blender și apoi le treci printr-o sită rezistentă și le presezi bine pulpa cu o lingură de lemn. Va dura puțin mai mult, dar rezultatul va fi la fel de bun. Dacă nu te deranjează cojile și semințele și preferi o textură mai rustică, le poți păstra.
Toarnă pulpa într-o cratiță largă și pune-o pe foc. Durata fierberii depinde de cât de zemoase au fost roșiile și de consistența pe care o dorești. În general, sunt suficiente 20-40 de minute.
Pe măsură ce pasata se îngroașă, trebuie amestecată mai des. După ce a ajuns la consistența dorită, pune sarea. Dacă ai obținut trei litri de pasată, e suficient să adaugi o linguriță și jumătate de sare. Sarea este opțională. Amestecă și mai fierbe sosul două-trei minute.
Cât timp fierbe pasata, pregătește borcanele. Verifică fiecare recipient și renunță la cele care au fisuri sau margini ciobite. Capacele trebuie să fie curate, nedeteriorate și să se potrivească perfect. Spală bine borcanele și capacele.
Toarnă pasata caldă imediat în borcane. Lasă aproximativ 5-6 mm liberi până la margine.
Șterge foarte bine gura fiecărui borcan cu un șervet curat și umed. Orice urmă de sos rămasă pe margine poate împiedica închiderea corectă. Așază capacele și înfiletează-le cât să fie bine fixate, fără să le forțezi.
Așază pe fundul unei oale înalte un grătar special pentru conserve sau un prosop de bucătărie împăturit. Pune borcanele în poziție verticală, lăsând puțin spațiu între ele. Toarnă apă caldă astfel încât borcanele să fie acoperite cu cel puțin 3-5 cm. Adu apa la fierbere, timp de 15-20 de minute.
La final, oprește focul și așteaptă câteva minute. Scoate borcanele pe rând, păstrându-le în poziție verticală, și așază-le pe un prosop.
Borcanele se șterg, se etichetează cu data preparării și se așază într-un loc răcoros, uscat și ferit de lumină. Pentru cea mai bună culoare și aromă, este indicat să fie folosite în decurs de un an.
După deschidere, pasata se păstrează la frigider. Poate fi folosită ca bază pentru ciorbe, supe, tocănițe, paste, pizza sau sosuri. Usturoiul, ceapa, busuiocul, oregano și uleiul se adaugă ulterior, în funcție de preparatul dorit.
Sursă foto: Shutterstock.com