Castelul Mikó din Olteni, Covasna, replica transilvăneană a Palatului Élysée din Paris, restaurat și redat circuitului turistic cu ajutorul fondurilor europene
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un castel din Transilvania despre care unii specialiști în domeniul patrimoniului susțin că este o replică la scară mică a Palatului Élysée din Paris a fost restaurat și redat publicului cu ajutorul fondurilor europene. Castelul Mikó din Olteni, județul Covasna, și-a recăpătat strălucirea de odinioară. Proiectul de restaurare a avut o valoare de 20 de milioane de lei, aproximativ jumătate din sumă a fiind alocată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul a fost derulat de Consiliul Județean Covasna, în parteneriat cu Primăria comunei Bodoc, cele două instituții achiziționând monumentul istoric de categorie A și terenul aferent în anul 2014.
Cuprins:
Ruta curiilor din Transilvania
„În cadrul lucrărilor de dezvoltare au fost refăcute fațada clasicistă a clădirii, elementele structurale au fost consolidate, picturile murale unice din secolul al XIX-lea au fost restaurate, spațiile interioare au fost modernizate, iar infrastructura muzeală a fost complet reconfigurată. Astfel, castelul nu este doar un monument salvat, ci devine una dintre destinațiile principale ale celor 12 rute turistice și culturale create la nivel național, fiind o oprire importantă pe Traseul Conacelor din Transilvania”, a transmis Consiliul Județean Covasna. Castelul Mikó a fost inclus pe traseul cultural denumit „Ruta curiilor din Transilvania”, reprezentând 13 foste reședințe nobiliare maghiare din această zonă a țării.
„Un element distinctiv al castelului este faptul că acesta se află pe ruinele unui castru roman, a cărui structură a fost identificată pe baza cercetărilor din 1947 și confirmată prin săpăturile arheologice desfășurate în 2025-2026. Clădirea în stil clasicist-empire, cu acoperiș mansardat francez, fațadă simetrică și interioare bogat decorate, îi întâmpină pe vizitatori cu eleganța sa istorică. În aripa care se deschide din sala centrală pot fi admirate și astăzi picturile murale din secolul al XIX-lea, în timp ce cealaltă aripă găzduiește expoziția dedicată vieții ecvestre nobiliare din Ținutul Secuiesc”, susțin reprezentanții administrației din Covasna. Evenimentul de inaugurare a construcției restaurate a avut loc sâmbătă, 5 septembrie 2026, castelul urmând să funcționeze ca secție externă a Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, sub denumirea de Muzeul Ecvestru Secuiesc.
Tradiția ecvestră de la Olteni
„Expoziția Muzeului Ecvestru Secuiesc prezintă istoria ramurii de la Olteni a familiei Mikó, evoluția castelului și funcțiunile sale originale, universul locuințelor masculine și feminine, tradiția hergheliei de la Olteni și importanța liniei de sânge trakehnen, activitatea lui Emil Schmutzler și rolul său în revitalizarea culturii ecvestre, precum și cele mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din castrul roman. Muzeul acordă o atenție specială continuității tradițiilor ecvestre din Olteni, reprezentate astăzi de armăsarul Szemafor Széltoló, purtător al liniei de sânge kisbéri-trakehnen”, au mai transmis reprezentanții instituției.
Linia de sânge kisbéri-trakehnen reprezintă o încrucișare genealogică de elită în lumea ecvestră, recunoscută pentru calitățile sale în sporturile de performanță. Această linie combină două rase istorice renumite: Kisbéri-félvér (calul de jumătate de sânge de la Kisbér, Ungaria) și Trakehne, una dintre cele mai vechi, pure și rafinate linii de cai de sport din lume, originară din fosta Prusie Orientală. În România, această linie genetică are o importanță deosebită datorită Hergheliei de la Castelul Mikó din Olteni. În anul 2021, autoritățile au reușit repatrierea acestei linii de sânge prin aducerea armăsarului de montă Szemafor Széltoló, un exemplar valoros achiziționat pentru revitalizarea tradiției ecvestre din zonă. Pentru a marca trecutul locului, sunt organizate anual Zilele Ecvestre Covăsnene și Concursul Internațional de Atelaje cu doi cai.
Asemănările cu Palatul Élysée
Conform inscripției pe piatră de deasupra intrării principale a clădirii, castelul a fost construit în anii 1820 și finalizat în 1827, cel care a ridicat și finalizat construcția fiind contele Miklós Mikó jr (1783-1839), membru al unei vechi familii nobiliare de origine secuiască, documentată încă din secolul al XII-lea.
„Conform istoricului de artă Károly Bugár-Mészáros, proprietarul castelului din Olteni a dorit să construiască o replică a Palatul Élysée din Paris - fosta reședință a lui Napoleon, astfel a luat naștere replica transilvăneană. Asemănările se remarcă în special la profilul fațadei principale și al acoperișului, respectiv la planul clădirii. Edificiul cu un singur nivel, din piatră și cu acoperiș dublu din țigle, are în total 11 încăperi, cu o sală centrală reprezentativă și câte 5 camere în cele două aripi, dar și 3 pivnițe. Castelului i-a fost alipită apoi o nouă aripă pe partea nordică cu 6 încăperi (bucătărie, garderobă, două toalete, camera de oaspeți, respectiv salonul de bibliotecă)”, se precizează într-un documentar al Muzeului Național Secuiesc.
Întreaga moșie cuprindea o livadă și o grădină cu legume, seră încălzită pentru fructe exotice, un parc englez cu fântână arteziană, o curte cu grajduri, atelierul fierarului, dar și o mică insulă amenajată pe râul Olt, unde s-a construit o clădire pentru baie.
Scene din războaiele napoleoniene
„Particularitatea castelului din Olteni constă în faptul că încăperile sale sunt decorate cu o serie de picturi murale realizate după un program iconografic unitar, păstrate într-o stare relativ bună. Frescele au fost realizate imediat după finalizarea castelului, la începutul anilor 1830 și sunt atribuite maestrului local Péter Bodor, un renumit constructor de orgă și de fântâni arteziene cântătoare.
Apartamentele masculine sunt decorate cu scene din războaiele napoleoniene și vederi ale orașelor europene, iar apartamentele feminine - cu scene idilice din viața cotidiană. Sala Mare a castelului este împodobită cu scene de vânătoare, o activitate preferată a aristocrației contemporane și o temă de reprezentare foarte populară”, se mai afirmă în documentarul muzeului.
Alegerea subiectelor reflectă fidel gusturile contelui Miklós Mikó, însă pentru realizarea picturilor au fost folosite ca model gravuri și picturi răspândite în secolele XVII-XVIII. Unele compoziții sunt încadrate iluzionist, cu balustrade, coloane și ghirlande pictate, creând impresia că scenele se desfășoară privite de pe o terasă. După moartea contelui, castelul din Olteni a fost moștenit de fiica sa și de soțul acesteia.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, construcția a ajuns în posesia unor arendași, iar în 1931 a fost cumpărat de un comerciant sas din Brașov, Emil Schmutzler, ultimul proprietar înainte de naționalizare. În perioada comunistă, castelul a găzduit timp de mai mulți ani tabere de pionieri, iar din 1973 a funcționat aici o școală ajutătoare pentru copii defavorizați. După căderea regimului comunist moștenitorii lui Emil Scmutzler au solicitat retrocedarea domeniului și au devenit proprietarii acestuia în 2007, oferindu-l, ulterior, pentru cumpărare autorităților locale.
Decor de film
În aprilie 2023, Castelul Mikó a devenit platou de filmare a unor secvențe din filmul italian „Didi”, regizat de Edoardo Winspeare, peliculă care are în prim-plan povestea unei doamne în vârstă de 70 de ani, născută într-o familie aristocratică din Transilvania, care e nevoită să revină pe meleagurile natale şi care se împrieteneşte, în cele din urmă, cu femeia care o îngrijeşte. Cadrele au fost filmate atât în sala principală a castelului, cât și în camerele secundare, iar producătorii au realizat și o serie de decoruri speciale, care se înscriu în estetica din interiorul castelului.
Accesul la castel pe cale rutieră se face direct prin DN12, Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc. Obiectivul este accesibil și pe cale feroviară, cea mai apropiată gară fiind în localitatea Bodoc, la doar 4,5 km.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Brinzovenescu 07.09.2026, 17:48
Ați vazut voi papagali„europeniști”unde merg„fondurile europene”?