L-am vizitat la podgoria sa. Cum arată și cu ce se ocupă, la 86 de ani, Pierre Richard, cunoscutul actor de comedie francez. “Mulțumesc celor care mă iubesc în România!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În plină pandemie de COVID-19, Libertatea a găsit drumul către podgoria de la Gruissan, la Chateau Bel Éveque, unde am înțeles limita fină dintre vin și cinematografie.
Cuprins:
Marele blond cu un pantof negru are aproape 86 de ani - doar două săptămâni îl mai despart de ziua aniversară - însă aerul ștrengăresc nu i-a dispărut. Într-o cămașă vaporoasă și blugi tăiați deasupra gleznei, așa ne-a primit venerabilul Pierre Richard la via sa din Languedoc, în sudul Franței.
Podgoria de la Gruissan este în Departamentul Aude și aici Pierre Richard cultivă struguri pe circa 50 de hectare.
Între două iazuri, la o palmă de Mediterană, Pierre, care se ocupă de afacere împreună cu fiul Christophe și cu sora Catherine, organizează vară de vară sesiuni de degustări și de autografe.
„Vinul e precum cinematografia, distrează oamenii”, spune Richard, care mai face încă și teatru, și film.
Suntem pe drumul șerpuit spre domeniu, imediat după Muzeul sării de Gruissan, ascultăm și fredonăm melodiile postul NRJ și rememorăm cadre din “Întoarcerea marelui blond” sau din “Capra”. Comediile lui Richard, cu ale sale roluri de nătăfleț împrăștiat și simpatic, au fost savurate de generațiile anilor ’70-’90.
Artistul care apare dintre chiparoși și migdali
În stânga e iazului Ayrolles, iar aleea se varsă prin podgorii. La capătul unei alei păzite de ziduri joase, descoperim o clădire mare cu obloane albastre ascunse de chiparoși și migdali: aici este locul unde artistul își are reședința două luni pe an, iulie și august.
Richard e plin de viață, joacă teatru și e încă activ pe scenă. Ghinionistul din filme a ajuns azi un personaj cunoscut mai degrabă pentru generația tânără, pe YouTube - vă amintiți scena cu scaunul rupt din “Capra” - se urcă încă pe motocicletă.
A iubit și schiul. O ușoară jenă la umăr l-a împiedicat să mai joace tenis, sportul său preferat. “O apreciază pe Simona Halep”, ne asigură serviciul de presă al domeniului.
Pierre e aproape an de an oaspete într-o lojă de la Roland Garros.
Perechea lui e o braziliancă
Undeva am văzut că Pierre spusese: “Dacă nu aș fi avut atâția nepoți, aș fi mers și eu în Rusia, după amicul Depardieu”.
Cu Gerard Depardieu a jucat în multe filme epice.
Trecut prin trei mariaje, Richard, care trăiește acum cu Ceyla, un fost manechin brazilian, are doi fii și cinci nepoți.
Olivier și Christophe sunt cu muzica, doar Arthur Defays l-a urmat și e model, dar și actor.
Richard însuși e considerat unul dintre cei mai mari actori de comedie ai Franței, undeva aproape de Louis de Funès. Regretă că n-a jucat cu acesta. Ce-ar mai fi ieșit! Ha-ha-ha!
De la autografe la mistral
Din cauza pandemiei de coronavirus, întâlnirile de vară cu admiratorii săi - nu puțini - se rezumă la o sesiune de autografe. Mulțimea strânsă la poarta Chateau Bel Éveque e pestriță și entuziastă. Mașini cu numere de Belgia, Spania, Polonia, Olanda. Și noi.
Ce bun ar fi fost un pahar de rose rece! E cald, zăpușeală printre viile de Corbieres și doar un fir de vânt. “Anunță mistralul de diseară”, spune un localnic, dintre cei 5.000 ai comunei.
Omul bate drumul până la domeniu de fiecare dată când Pierre organizează acțiuni de promovare. Într-adevăr, după ora 19.00, rafalele vor mușca nemilos din malurile de la Gruissan-Plage.
Vinul pentru toți al “Marelui alb”
Vinul lui Pierre e pentru toate buzunarele. De la 9 euro până la 23 de euro sticla. Sunt și sticle de Cuvee Cardinal, de peste 100 de euro și poate și mai mult - pentru colecționari.
Oamenii stau cuminți la coadă, respectând distanțarea. Deși momentul e așteptat cu nerăbdare, de parcă te-ai prezenta în fața unui guru. Iar Pierre, acum Marele alb, a fost un guru al comicului de bună calitate.
Richard apare de după butoaiele de licoare. Nu poartă mască, însă în fața mesei unde va semna sticlele e un geam de protecție.
Sentimentul e cumva straniu, fiindcă noi ne protejăm în semn de respect pentru lumea din jur, iar el e atât de aproape, de senin, de calm. Unde e nătăflețul pe care-l știam?
Pierre semnează o sticlă, dacă achiziționezi un pachet de trei. “Fiul meu a împlinit trei ani. O s-o desfac pe cea semnată de dumneavoastră când va ajunge la majorat”, îi spune cineva.
Cine știe cât îi va crește valoarea, gândește omul, ca pentru sine, dar cu voce tare.
Vocea de catifea care se joacă de-a cuvintele
Ochii foarte albaștri, ca marea de vizavi, ținuta casual, o voce de catifea, de parcă se joacă de-a cuvintele. Fața lui devine copilăroasă de fiecare dată când zâmbește. E fericire!
“Să știți că în România, măcar cei de vârsta noastră vă apreciază foarte mult. Am râs, râdem și vom râde pour l'éternité! Felicitări pentru întreaga carieră”, îi transmitem.
Se oprește, întreabă pentru cine e dedicația, apoi exclamă: “Roumanie? Merci, Roumanie! Mulțumesc celor care mă iubesc în România!”.
Nici nu știu cum s-o luăm, probabil e o formulă de complezență. Serviciul de presă ne explică: “Sunteți printre puținii români care au ajuns până aici. Și, da, și vinurile românești sunt bune. La concursuri ne batem mereu cu voi pentru medalii”.
Vin rușii!
Aflăm că rușii sosesc cu autobuze întregi. Vor să aibă fotografii și semnături, deși cumpără puțin vin.
Podgoria vinde mult în Belgia, Elveția, Germania, Cehia și Rusia. De contabilitatea afacerii se ocupă sora lui Pierre Richard, Catherine, 71 de ani.
Pierre Richard a cumpărat moșia de la Gruissan în 1986. Situat pe o peninsulă în Corbières Maritimes, domeniul a fost cândva proprietatea episcopilor din Narbonne.
Venerabilul actor a descoperit-o din întâmplare în 1986 și a căzut imediat sub vraja peisajului său unic. Iubește apa și marea, e și un pescar împătimit.
Un somelier și un enolog l-au convins
Totul a fost o întâmplare.
“Nu voiam să cumpăr o casă aici mai mult decât în altă parte. Am venit pentru un weekend, să mă plimb prin zonă. Moșia era de vânzare. Am văzut iazurile, marea, nici măcar nu fusesem atent la vița-de-vie. Administratorul locului m-a primit și a vorbit despre vin, l-am ascultat și am plecat. O lună mai târziu i-am spus: «O să vin să văd!». Când m-am întors, mă așteptau un somelier, un enolog... Vă dați seama cum a fost. Când m-am întors la Paris, mi-am spus: O să cumpăr!”, dezvăluia actorul pentru La Depeche.
Podgoria și peisajul său, rustic și delicat în același timp, invită la viață într-unul dintre cele mai tragice momente ale planetei.
Aici, actorul a devenit, în cele peste trei decenii, un vinificator împlinit, care produce 800.000 de sticle pe an, distribuite și premiate la nivel național și internațional.
Peste toate, pe sticle rămâne efigia lui Pierre Richard. Comediantul a devenit serios. Pentru că vinul e o treabă serioasă.
“Evident, mă gândesc la ultimul rol”
Am înțeles și ce a fost cu geamul acela între noi.
“Din generația mea, nu au mai rămas mulți. Evident, mă gândesc la ultimul rol. Dar nu până la punctul de a-mi întuneca ziua. Mă tem de boală, nu de moarte... Dar încep să mă obișnuiesc, de trei ori a fost anunțată moartea mea pe rețele sociale”, a glumit Pierre Richard în Le Parisien, anul trecut.
Acum, în pandemie, își dorește sănătate. De restul se ocupă el.
Nu-mi vine să cred ce am făcut, mai ales pentru un leneș ca mine! Sunt o persoană leneșă, care a muncit tot timpul.Pierre Richard, pentru ”Le Parisien”:
A contribuit: Eli Toma
Care sunt cele mai bune comedii romantice?
Foto: Lucian Bondoc, www.vinspierrerichard.com
