“Poarta” Otopeni 2018. Low-cost canadian, de la București peste Atlantic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 12 milioane de pasageri au trecut pragul Aeroportului ”Henri Coandă” Otopeni în 2017. Cifra reprezintă o creștere cu aproape 20% față de anul precendent, iar previziunile pe 2018 arată intensificarea tranzitului aerian către și înspre București. Cu atât mai mult cu cât vor fi inaugurate și cursele directe către Canada.
Cursele peste Oceanul Atlantic au rădăcini vechi la București. Prima companie aeriană multinațională și prima companie aeriană transcontinentală din lume, înființată în 1920, s-a numit “Compania Franco–Română de Navigație Aeriană”. Puțini știu că moștenirea societății interbelice, care a oferit la un moment dat și servicii de poștă transatlantice, înseamnă astăzi AirFrance și TAROM. Aeroportul Otopeni este legat, prin zboruri comerciale fără escală, de simbolul Americii de Nord, New York, câteva zeci de ani mai târziu. Începând cu 1974, TAROM operează curse regulate peste Oceanul Atlantic, fiind a doua companie din blocul comunist, după Rusia, care primește slot orar pe Aeroportul Internațional ”John F. Kennedy”.
În 2003, TAROM renunță la cursă, iar în 2008, și americanii. Delta Airlines, ultimul operator de pe Otopeni ce avea curse directe peste Ocean, suspendă linia din cauza neprofitabilității.
Anunțul Canadei cu privire la ridicarea vizelor de intrare pentru români a deschis însă noi orizonturi de afaceri pe Aeroportul Otopeni. După 10 ani, se va zbura din nou peste Atlantic, dar nu către New York, ci către Toronto și către Montreal. Din iunie 2018, mai exact, prin divizia de low-cost a gigantului Air Canada.
Companie canadiană, creier românesc
Air Canada Rouge numără o flotă de 49 de aeronave, dar 29 dintre ele au autonomie cuprinsă între 7.000 și peste 12.000 de kilometri și vor ateriza cel mai probabil și pe Aeroportul Otopeni, la un moment dat. Cei 7.200 de kilometri, respectiv 7.500 de kilometri între București și cele doua metropole canadiene, înseamnă aproape nouă ore de zbor și o profitabilitate garantată, cred canadienii. Mai ales că prețul unui bilet dus-întors se învârte în jurul sumei de 2.600 de lei. Benjamin Smith, președintele companiei care numără 42.000 de angajați la nivel global, declara în toamna lui 2017, pentru agenția Newswire, că “Air Canada devine singura companie aeriană din America de Nord care zboară în România, cea mai mare piață europeană fără zboruri transatlantice, consolidând și mai mult prezența Air Canada în Europa de Sud-Est". Iar cifrele Otopeniului îi dau dreptate, pentru că, cel mai probabil, au fost “traduse” din română în engleză de directorul executiv al corporației, Călin Rovinescu. Născut la București, în 1955, și scos din comunism de părinții săi cinci ani mai târziu, românul este eminența cenușie din spatele unui business de peste 144 de miliarde de euro pe an.
Calculele celor de la Air Canada cu privire la traficul aerian de deasupra Bucureștiului se suprapun cu cele ale altor operatori „cu tradiție” de pe Aeroportul Otopeni. Românii de la TAROM și BlueAir anunță destinații noi și curse mai dese. Din Capitală se va putea ajunge direct în Tenerife, Corfu și Tblisi și la intervale mai mici către Amsterdam și Viena. Asta în timp ce vecinii unguri, prin WizzAir, își diversifică oferta spre Grecia, către Atena.
2018, an "greu"
În timp ce contabilii operatorilor aerieni adună sau înmulțesc cifre cu privire la 2018, Compania Națională Aeroporturi București trage linie pe 2017: venituri totale de 1,08 miliarde de lei și un profit brut de 389,7 milioane de lei, cu 45% mai mult față de anul precedent. La asta se adaugă și examenele trecute cu succes în fața Uniunii Europene.
“O misiune a Comisiei Europene a verificat măsurile luate la nivel aeroportuar pentru protecția și securitatea atât a pasagerilor, cât și a operațiunilor aeroportuare, constatând că Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” București respectă standardele europene în domeniul securității aviției civile. Certificarea acordată C.N.A.B. autorizează aeroportul să opereze în siguranță, fără restricții, inclusiv aeronave de tip long-courrier, care pot realiza zboruri transatlantice”, spune Teodor Postelnicu, purtătorul de cuvânt al companiei.
Anul 2018 găsește aeroportul din Otopeni cu o infrastructură în mare parte reabilitată sau modernizată. În total, 67.228 de metri pătrați de pistă și căi de acces au trecut prin utilaje doar noaptea, ca zborurile să nu fie afectate. Potrivit companiei, s-au mai implementat fluidizarea fluxurilor de pasageri la sosiri și plecări, s-a optimizat controlul de securitate al pasagerilor și bagajelor de mână, iar intrastructura rutieră a mai primit două benzi.
Recordul de trafic din 2017, de 130.000 de aterizări și decolări, ar putea fi depășit dacă tendința de creștere rămâne aceeași și în 2018. Asta ar însemna cel puțin 10.000 de aterizări și decolări în plus. Adică în jur de 380 de aterizări și decolări pe zi sau un avion la patru minute care vine sau pleacă de pe Aeroportul Internațional Otopeni.
CITEȘTE ȘI:
Cererea de finanțare pentru metroul spre Otopeni, acceptată de Comisia Europeană
Aeroportul Otopeni va avea un sistem de recunoaștere facială. Câți bani se vor aloca pentru lucrări de modernizare
