MENIU CAUTĂ
08 Dec. 2018 21:00 , de Daniel Ionașcu

Sănătatea în România, raportată la UE: de trei ori mai multe boli de inimă, cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză, mai mulți bolnavi psihic față de 2007, aproape un milion de depresivi

Distribuie

Finanțarea sistemului de sănătate din România a crescut continuu de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, în 2007, însă în continuare acesta este unul dintre cele mai slabe de pe continent.

România „se laudă” cu:

  • una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană;
  • o mortalitate infantilă dublă față de media europeană;
  • de trei ori mai multe boli de inimă decât UE;
  • cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză din UE;
  • mai mulți bolnavi psihic față de perioada de dinaintea aderării;
  • aproape un milion de depresivi;
  • scăderea ratei de vaccinare.

Informațiile se regăsesc în Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României 2030, aprobată recent de Executiv.

Guvernul are acum o situație a sistemului sanitar din România și a stării de sănătate a românilor, iar în următorii 12 ani își propune mai multe schimbări.

Una dintre schimbări este „asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor”, la orice vârstă. Asta în condițiile în care speranța de viață de 75,3 ani în România, la finele lui 2016, era una dintre cele mai scăzute, media în Uniunea Europeană fiind de 81 de ani.

De la intrarea în Uniunea Europeană, finanțarea sistemului de sănătate din România a crescut și a ajuns la 4,5% din PIB în 2018.

Potrivit bugetului pe acest an, Casa de Asigurări de Sănătate are alocată suma de 33,7 miliarde de lei, iar Ministerul Sănătății, alte 8,7 miliarde de lei. Cu toate acestea, România este ultima din UE, pentru că media europeană este de 8% din PIB.

Guvernanții vor, printre altele, ca în 12 ani să aducă infrastructura din sănătatea publică la media standardelor europene, să reducă incidența cancerului, a sarcinilor la adolescente și a îmbolnăvirilor de tuberculoză.

Pentru că acum situația arată așa:

Mortalitate infantilă dublă față de UE

România are 7,2 decese la o mie de născuți vii în România, față de media UE de 3,6.

Mai mult, în 2008, media era și mai mare: 11 decese.

Cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză din UE

Incidența tuberculozei a scăzut de la 96,1 persoane la suta de mii de locuitori la 54,4 persoane.

Totuși, România are cel mai mare număr de cazuri confirmate de TBC din Uniunea Europeană.

În România, 1.100 de persoane mor anual de tuberculoză și 16.000 sunt diagnosticate.

Bolile de inimă fac de trei ori mai multe victime

Un studiu Eurostat privind ponderea deceselor cauzate de boli ale sistemului circulator prezintă date alarmante pentru România: 954,8 persoane decedate la o sută de mii de locuitori în anul 2015, față de 381,4 persoane decedate la suta de mii de locuitori, cât era media europeană.

Hipertensiunea este una dintre cele mai cunoscute boli ale sistemului circulator.

Un milion de depresivi

Un raport al Institutului Național de Sănătate Publică realizat în anul 2016 evidenția creșterea incidenței bolilor psihice în România de la 802,2 cazuri la suta de mii de locuitori în 2006 la 1.159,8 cazuri în 2015.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătăți, în țara noastră au existat 931.842 de cazuri  de depresie în anul 2015, reprezentând 5% din populația țării.

„De asemenea, OMS a subliniat corelația dintre sinucidere și bolile psihice. Astfel, în 2016, rata de sinucidere a fost în România de 10,4 la suta de mii de locuitori, incidența la bărbați fiind de de 5 ori mai mare decât la femei”, conform documentului.

Scăderea numărului de vaccinări, „efectul Olivia Steer”

Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României 2030 menționează că scade rata de vaccinare, una dintre cauze fiind creșterea mișcărilor antivaccin, principalul exponent fiind prezentatoarea de televiziune Olivia Steer.

Raportul UE despre starea de sănătate în România din 2017 subliniază faptul că rata vaccinării împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, precum și împotriva poliomielitei și a rujeolei (pojarului) a scăzut în perioada 2000 – 2017 cu 10% la copiii de un an.

Autorii documentului sugerează, ca posibile motive pentru acest fenomen, lipsa cazurilor în ultimii ani și creșterea în influență a mișcării antivaccinare.

Acest fenomen este confirmat și de statisticile oferite de Organizația Mondială a Sănătății, care demonstrează că, în România, rata acoperirii vaccinului antirujeolă a înregistrat o tendință descrescătoare în ultimii ani.

În anul 2011, vacciarea a scăzut sub pragul optim de 95%, pentru ca în 2016 să ajungă la 76%, conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă.

Ce vrea să schimbe Guvernul

Până în 2020, România își dorește promovarea educației în sănătate și a unui mod de viață sănătos, precum și „modernizarea și reabilitarea infrastructurii sănătății publice la media standardelor UE, cu accent și pe zona rurală, inclusiv susținerea cercetării în medicină”.

Guvernul mai vrea implementarea unui sistem transparent de gestionare și pătrundere a medicamentelor și aparaturii tehnice pe piața din România și ameliorarea capacității de diagnostic și tratament, inclusiv prin implementarea serviciilor de E-Sănătate.

Tot la capitolul obiective se află dezvoltarea legislației în domeniul sănătății psihice și reglementarea suplimentelor alimentare.

România își mai propune să scape de hârțogăraia din domeniul medical până în 2030. În Strategia de Dezvoltare Durabilă se vorbește de „digitalizarea completă a sistemului de sănătate și, implicit eliminarea documentelor și registrelor tipărite pe suport de hârtie, pentru a eficientiza și a facilita intervențiile medicale”.

Reducerea mortalității materne și infantile, a incidenței cancerului și a sarcinilor la adolescente și stoparea îmbolnăvirii de tuberculoză sunt alte obiective ale Guvernului până în 2030.

Tot la acest capitol se caută reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de boli netransmisibile, scăderea mortalității cauzate de boli cronice și reducerea consumului de substanțe nocive.

Foto: pixabay.com


Citește și: Cum se tergiversează un accident grav: poliția a cerut de la Garda de Mediu un număr de mașină greșit! În loc de MH, a întrebat de MM, iar Garda a răspuns: „Nu e mașina noastră!”

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Andreea Simon, fetița de 9 ani care a dispărut ”ca o pasăre”
Loading...
Comentarii