ANALIZĂ/Tranzacționarea de monede virtuale, o ”goană după aur” extrem de periculoasă

Cu toate acestea, în marea majoritate a statelor europene, tranzacționarea cu aceste monede nu este una supravegheată. Cât despre România, fenomenul tranzacțiilor care implică monede virtuale implică riscuri majore, după cum avertizează specialiștii.

„În momentul de față sunt pe piață câteva sute de monede virtuale și apare una nouă la câteva zile. Dintre acestea poate doar 5 sau 10 vor fi ceva veritabil cu potențial de tranzacționare. Și pentru că încă nu sunt reglementate, acum toată această piață poate fi descrisă pentru majoritatea ca un Vest Sălbatic”, a declarat pentru Libertatea, economistul șef al XTB, Claudiu Cazacu.

Potrivit lui, într-o perioadă în care aceste monede au devenit un real fenomen, este exact ca-n perioada „goanei după aur”, astfel că avere nu făceau cei care căutau aur, ci cei care vindeau lopețile pentru așa ceva.

„Dacă vorbim de monedele consacrate, la valorile de acum, eu recomand prudență celor care vor să intre pe piață, mai ales dacă nu sunt experți în domeniul tranzacționării. Monedele acestea sunt foarte volatile și așa cum pot crește de 2-3 ori la fel de bine pot scădea și la o treime din valoare, și nu mai sunt atât de atractive, decât pentru cei care au un apetit foarte mare pentru risc”, a mai spus Cazacu.

Investiții proaste și alte riscuri

Potrivit lui Carmen Adamescu, Partener EY România, în România, în primele două luni ale acestui an, au fost lansate aproximativ 26 de oferte inițiale de criptovalute cu scopul de a finanța proiecte sau idei de afaceri.

„Pe măsură ce ofertele inițiale de criptovalute continuă să câștige popularitate și jucători tot mai importanți apar la nivel local și global, există riscul de a vedea piața inundată de cantitate în dauna calității investițiilor”, spune Carmen Adamescu. Dar inundarea pieței de monede mai vine cu un risc, cel al atacurilor cibernetice.

Potrivit Bitdefender, peisajul global al amenințărilor informatice din 2018 va consta, în mare parte, din ransomware, troieni bancari și mineri de monedă virtuală (fișiere care folosesc puterea de procesare a calculatoarelor infectate ca să genereze sume de bani), însă cu schimbări de comportament pentru fiecare.

Specialiștii în securitate informatică anticipează că ransomware va folosi inclusiv puterea de procesare a plăcilor video, și nu doar pe cea a procesorului, pentru a face procesul de criptare a datelor mai rapid și a ocoli soluțiile de securitate instalate pe calculatoare.

BNR avertiza încă de acum 3 ani

La începutul lunii, BNR spunea despre monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile și riscante.„În contextul evoluției schemelor de monede virtuale, inclusiv a riscurilor asociate acestora, Banca Națională a României își întărește poziția exprimată în martie 2015, când atrăgea atenția asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în astfel de monede. Banca Națională a României semnalează o creștere a interesului populației față de monedele virtuale, în special Bitcoin, atât din perspectiva deținerii și tranzacționării acestora, cât și ca afacere. Pe fondul lipsei reglementărilor și a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum și a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare și reputaționale la nivelul deținătorilor.

Totodată, având în vedere creșterea exponențială din ultima perioadă a prețului majorității monedelor virtuale, și a fluctuațiilor foarte mari înregistrate de acestea pe perioade foarte scurte, Banca Națională a României clasifică monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile și riscante”, anunța BNR în 2018.

De asemenea, în 2015, banca națională atrăgea atenția că „moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică”.

Potrivit unui raport elaborat tot în urmă cu 3 ani de către Banca Centrală Europeană, utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potențiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării și a supravegherii, spălarea banilor, finanțarea terorismului, volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate.

Comunicatul de presă al BNR a venit la o zi după ce China anunța că intenționează să utilizeze tehnologiile pentru cenzură online („The Great Firewall”), cu scopul de a bloca accesul cetățenilor săi la platformele internaționale de tranzacționare al criptovalutelor.

Apartamente vândute în Bitcoin

Pentru a vă face o idee despre ce înseamnă volatilitatea unei astfel de monede, iată cel mai simplu exemplu. În decembrie, anul trecut, Cityland, o agenție imobiliară specializată în tranzacționarea de proprietăți în ansambluri rezidențiale noi, anunța cu surle și trâmbițe o premieră pe piața imobiliară din România. Compania anunța că viitori proprietari pot cumpăra de la ei locuințe și în Bitcoin, pe fondul creșterii popularității monedei virtuale.

„Întrucât am observat o creștere a numărului de români activi în piața Bitcoin, dintre care majoritatea interesați de investiții imobilare, am decis să le oferim posibilitatea acestora de a-și compara portofoliul de Bitcoin în raport cu piața imobiliară, ba chiar să achiziționeze proprietăți direct în moneda virtuală, oferindu-ne, totodată, un avantaj competitiv pe piață. Decizia de a implementa plățile prin criptomenedă a survenit ca urmare a solicitărilor investitorilor străini pe piața imobiliară din România, dar avem în vedere utilizarea acesteia și de către clienții români”, declara Paul Pop, partener Cityland.

Pe atunci spuneau imobiliarii că, prețurile apartamentelor vor fi exprimate direct în Bitcoin, pe site-ul agenției și vor fi actualizate în timp real. „Prețurile în Bitcoin ale proprietăților din portofoliul Cityland încep de la 4 bitcoin, echivalentul a circa 55.0000 euro”, se arăta în anunțul companiei. Acum, prețurile în bitcoin au dispărut, mai ales că valoarea acestuia a fluctuat extrem de mult și a ajuns undeva în jurul valorii de 10.000 de dolari. Dar, compania a credea în decembrie, că zilele acestea va da lovitura pentru că precizau că „din august 2017, criptomoneda Bitcoin și-a mărit valoarea cu peste 300%, de la 5.000 dolari la peste 15.000 dolari, iar conform site-urilor de analiză, în februarie 2018, va depăși pragul de 30.000 dolari”.

Cum este în alte state

În majoritatea statelor europene, monedele virtuale nu sunt supravegheate de nici o autoritate, astfel că tranzacțiile cu acestea se pot face nestingherit. Cu toate acestea, în unele țări s-au luat anumite măsuri.

În Luxemburg, companiile ce doresc să desfășoare activități în sectorul financiar (inclusiv furnizarea de servicii de plată utilizând monede virtuale sau înființând platforme de tranzacționare) trebuie să ceară autorizarea din partea Ministrului de Finanțe și să fie supravegheate de către CSSF (Autoritatea de supraveghere a sectorului financiar)

În schimb, în Cehia, nu este necesară nicio licență pentru cumpărarea sau vânzarea de monedă Bitcoin, iar aceste activități nu sunt supravegheate. Este posibil ca astfel de licențe să fie necesare pentru tranzacționarea de produse derivate ce au drept active suport moneda Bitcoin, pentru administrarea unui fond ce investește în monede Bitcoin sau pentru transferul de fonduri între cumpărători și vânzători de monede Bitcoin de către operatorul unei platforme de tranzacționare.

În Franța, Autoritatea de control prudențial și rezoluție (ACPR) consideră tranzacțiile cu monedă Bitcoin drept o formă de furnizare a serviciilor financiare pentru care este necesară o licență de prestator de servicii de plată.  Federația Bancară Franceză a precizat că, pentru veniturile realizate din vânzarea monedelor virtuale către un cont bancar personal, ar putea fi necesar ca banca să completeze o declarație la Agenția de combatere a spălării banilor.

În Olanda, moneda Bitcoin nu intră sub incidența Dutch Financial Supervision Act. Prin urmare, De Nederlandsche Bank (DNB) nu supraveghează monedele virtuale și nici entitățile care le tranzacționează. În iunie 2014, DNB a avertizat băncile și instituțiile de plată asupra riscurilor derivate de integritate asociate monedelor virtuale. Potrivit DNB, acestea nu cunosc în mod suficient identitatea părților ce participă în tranzacțiile cu monede virtuale. DNB a calificat monedele virtuale existente – Bitcoin și alte monede virtuale alternative („altcoins”) drept produse cu profil de risc extrem de ridicat.

În Suedia, tranzacțiile cu monedă virtuală trebuie să fie raportate către Autoritatea de supraveghere financiară.

De asemenea, potrivit BaFin, Autoritatea de supraveghere financiară din Germania, utilizarea, cumpărarea, vânzarea sau „mineritul” monedei Bitcoin nu necesită o licență. Serviciile adiționale pot avea însă nevoie de o astfel de licență, așadar firmele ce doresc să presteze activități privind moneda Bitcoin sunt sfătuite să se consulte cu BaFin de la caz la caz. (sursa)

In Estonia, toate cele trei instituții au avertizat consumatorii și au evidențiat potențialele amenințări. Directorul Departamentului privind sistemele de plăți și de decontare din cadrul Băncii centrale a avertizat împotriva monedelor virtuale

Și în Italia, există o scurtă referire la riscurile pentru consumatori în Raportul de Stabilitate Financiară 2014, precum și la combaterea spălării banilor și la riscurile privind finanțarea terorismului în raportul FIU.

Citește și:

Efectul viscolului: Vântul produce luni 24% din energia României, mai mult decât cărbunele sau gazele naturale

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE