03 Sep. 2018 19:40 , de Valentina Postelnicu

Vârsta minimă de trimitere a copiilor în servicii de tip rezidențial a fost prelungită de la 3 la 7 ani

Distribuie

Vârsta minimă de trimitere a copiilor în servicii de tip rezidențial a fost prelungită de la 3 la 7 ani. Senatul a adoptat, luni, în unanimitate, în calitate de primă Cameră sesizată, iniţiativa legislativă. Sunt exceptate persoanele care prezintă handicapuri grave, cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializat. 

Iniţiativa este semnată de aproximativ 60 de parlamentari PSD, ALDE, PNL, USR, UDMR sau grupul minorităţilor, modifică art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

„Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de şapte ani poate fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis. Prin excepţie, se poate stabili plasamentul într-un serviciu de tip rezidenţial al copilului mai mic de şapte ani în situaţia în care acesta prezintă handicapuri grave, cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate”, prevede proiectul.

Modificările ar urma să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2019.

În expunerea de motive, semnată de Oana Bîzgan (USR), se arată că instituţionalizarea copiilor a fost dovedită ca nocivă de către multiple studii ştiinţifice de specialitate.

„Internarea copiilor în centre de plasament de tip rezidenţial are efecte ireversibile asupra comportamentului lor şi a factorilor cuantificabili de dezvoltare. Copiii crescuţi în centre de plasament au rezultate mai proaste din punct de vedere psiho-social şi cognitiv, cu efecte mai pronunţate asupra primei categorii. Impactul asupra IQ-ului este de asemenea semnificativ”, prevede documentul.

Se menţionează că ţara noastră are una dintre cele mai mari rate de copii în centre de plasament din Europa.

Gabriela Coman, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, a arătat că Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative, „dat fiind că asigurarea unui mediu familial de îngrijire pentru toţi copiii din instituţie este un punct important al programului de guvernare”.

Ce este plasamentul de tip rezidențial

Rolul serviciilor de tip rezidenţial este de a asigura protecţia, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca urmare a stabilirii în condiţiile legii a măsurii plasamentului. Aceste servicii includ centrele de plasament (inclusiv casele de tip familial), centrele de primire a copilului în regim de urgenţă, precum şi centrele maternale.

Cei care beneficiază de acest tip de serviciu sunt:

• copiii separaţi, temporar sau definitiv, de părinţii lor, ca urmare a stabilirii în condiţiile legii a măsurii plasamentului în aceste servicii;
• copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţă;
• tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi beneficiază de protecţie specială în condiţiile legii;
• cuplurile părinte/reprezentant legal – copil, în situaţia constatării riscului de abandon al copilului din motive neimputabile părintelui/reprezentantului legal sau în situaţia includerii acestuia într-un program de restabilire a legăturilor familiale;
• copiii neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor.

Ce atribuții au serviciile de tip rezidențial:

• asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei speciale a copiilor, tinerilor şi, după caz, mamelor care beneficiază de acest tip de serviciu, în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari;
• asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor;
• asigură paza şi securitatea beneficiarilor;
• asigură beneficiarilor protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor;
• asigură accesul beneficiarilor la educaţie, informare, cultură;
• asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale;
• asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;
• asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;
• asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;
• asigură intervenţie de specialitate;
• contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;
• urmăresc modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie specială, integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate;
• asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber.


CITEȘTE ȘI:

Guvernul continuă să ascundă cifrele fermei de porci a lui Dragnea jr, dar crescătoria confirmă dezvăluirile din Libertatea! Ferma avea 9.000 de porci la începutul anului și-a rămas cu 3.000 când s-a generalizat molima

Loading...
Comentarii