SUBIECTE BAC 2011 – Istorie, sesiunile: specială pentru olimpici, iunie şi august

SUBIECTUL I

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârsitului de secol o epocă de confruntări militare între ţările române si Imperiul Otoman. Ele sunt iniţiate de domnul Ţării Românesti [Mihai Viteazul] pe linia Dunării prin atacarea cetăţilor turcesti, în timp ce Aron Vodă [domn] al Moldovei intră în sudul ţării, asediind Tighina. (…) Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în (…) 1595; apoi oastea domnului, constrânsă de superioritatea numerică a otomanilor se retrage spre nord în asteptarea intervenţiei ardelene. (…) Reacţia crestină nu s-a lăsat asteptată astfel că acţiunea militară a celor trei principate de la începutul lui octombrie a recucerit Târgovistea si i-a aruncat pe turci peste Dunăre la Giurgiu. Astfel, campania otomană, pornită cu intenţia de a transforma ţările în pasalâcuri, s-a sfârsit cu un răsunător esec, cu ecou în Apusul Europei.” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „Urmară încă două solii – una din partea lui Mihai [Viteazul], în octombrie [1597], alta din partea împăratului [Rudolf al II-lea] în ianuarie următor, până când, în sfârsit, se ajunse la un tratat formal, încheiat la 9 iunie 1598, la mănăstirea Dealului. Rudolf se obliga să-i dea lui Mihai plata pentru 5 000 de soldaţi si, eventual, încă pentru atâţia, precum si armament: „tunuri, praf, gloanţe si alte unelte de război”. Domnul Ţării Românesti, recunoscând suzeranitatea împăratului, însă „fără plata vreunui tribut sau a vreunei dări”, se obligă în schimb să lupte „pentru depărtarea turcilor si a altor dusmani de la Transilvania, Ţara Românească si părţile Ungariei”.” (C. C. Giurescu, Istoria românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi domnitorul Moldovei precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Numiţi domnitorul si statul român la care se referă atât sursa A, cât si sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că reprezentantul instituţiei centrale se implică în acţiuni diplomatice. 3 puncte
5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză – efect selectate din sursa A. 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la implicarea spaţiului românesc în conflictele militare din secolele al XIV-lea – al XV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni politico-diplomatice în care sunt implicaţi domnitorii români, din secolele al XIV-lea – al XV-lea. 4 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Fie că se proclamă „republici socialiste” – ca Cehoslovacia, România si Iugoslavia – fie „democraţii populare” – ca Albania, Germania de Est, Bulgaria, Ungaria sau Polonia -, cele opt state [din Europa de Est] adoptă acelasi tip de Constituţie, având ca model Constituţia sovietică din 1936 (…).
În planul economic si în cel social, alinierea este de asemenea totală. Proprietatea privată fiind suprimată, economia se bazează pe proprietatea socialistă a mijloacelor de producţie, sub forma proprietăţii de stat sau a proprietăţii cooperatiste. (…)
Ca si în cazul modelului de bază – sistemul sovietic -, puterea reală rămâne mascată. În spatele atractivei faţade a instituţiilor statale din aceste asa-numite „democra ţii populare” se ascunde puterea nelimitată a partidelor comuniste, a serviciilor secrete si a armatei.
Din Albania în Polonia, viaţa politică, economică si socială este dirijată de Partidul Comunist (…). De fapt, ca si în URSS, nucleul puterii nu e Partidul, dar el se află în interiorul lui, în mâinile unui grup restrâns de conducători, membri ai Biroului Politic si ai Secretariatului General, printre care secretarul general.” (J.F. Soulet, Istoria Europei de Est de la al doilea război mondial până în prezent)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, din sursa dată, modelul de Constituţie adoptat în Europa de Est. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o asemănare între serviciile secrete si armată. 2 puncte
3. Menţionaţi o „republică socialistă” si o „democraţie populară” la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la sistemul proprietăţii. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Partidul Comunist, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia democraţia reprezintă o caracteristică a Europei, în prima jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL AL III-LEA

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern si „criza orientală”, având în vedere:
– menţionarea a două fapte istorice din politica internă referitoare la statul român modern si precizarea unei asemănări între acestea;
– menţionarea a două acţiuni din „criza orientală” la care participă România, în secolul al XIX-lea si prezentarea unei consecinţe pentru statul român;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul României în relaţiile internaţionale de la începutul secolului al XX-lea si susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
SESIUNEA IUNIE 2011

SUBIECTUL I

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Asemenea măsuri aspre luate împotriva clasei boieresti, ca si faptul că [Vlad] Ţepes îsi recruta dregătorii nu numai din rândurile vechii boierimi [din Ţara Românească], ci mai ales din acelea ale oamenilor devotaţi lui, au [ca urmare] (…) încordarea relaţiilor dintre domn si marea boierime, care a căutat să-l înlocuiască din domnie.” (N. Stoicescu, Vlad Ţepes)
B. „Desi considerat de unii istorici ca fiind reprezentant al regimului asa-zis „nobiliar”, Matei Basarab a fost destul de ferm cu boierii, cărora nu le îngăduia abuzuri, pedepsind cu asprime pe cei ce nu se supuneau autorităţii centrale. (…) Întărirea poziţiei domnului în statul feudal se reflectă si în conţinutul legiuirii Îndreptarea legii – prima operă de acest fel tipărită în Ţara Românească – care recunoaste unele din drepturile regaliene ale voievodului; el este singurul în măsură să fixeze taxele vamale si să acorde scutiri, se bucură de privilegii speciale pentru proprietăţile sale (…).” (N. Stoicescu, Matei Basarab)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi statul medieval românesc la care se referă sursa A. 2 puncte
2. Numiţi „legiuirea” la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Numiţi câte un domnitor precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că puterea domnitorului se consolidează prin atribuţiile din domeniul economic. 3 puncte
5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză – efect selectate din sursa A. 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relaţiile diplomatice din Evul Mediu. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a acţiunilor militare desfăsurate de români în Evul Mediu. 4 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„După războiul din Etiopia [1935-1936], Mussolini începe să-si pună întrebarea asupra gradului de aderare a maselor la regimul său si asupra sanselor pe care acesta le are de a supravieţui. (…) Influenţat de eficacitatea hitleristă, Mussolini trasează fascismului ca sarcină prioritară făurirea unui „om nou” având anumite trăsături specifice (…) si care se opune stilului decadent al vieţii burgheze. (…) Cât despre adeziunea mai strânsă a maselor la obiectivele principale ale fascismului (…), consensul obţinut de regim, cu câţiva ani mai devreme, este serios determinat. Accentuarea totalitarismului, copierea modelului străin pe care italienii îl resping imediat, teama de un conflict a cărui inevitabilitate Mussolini o afirmă permanent, ca si efectele persistente ale crizei (…) contribuie toate la îndepărtarea unei mari părţi a populaţiei transalpine de regimul mussolinist. Asa încât, o opoziţie ascunsă începe să se manifeste chiar în interiorul partidului, în special în rândurile tinerilor. Declansat împotriva voinţei aproape unanime a poporului italian, războiul [al Doilea Război Mondial] va arăta brusc conducătorilor săi fisurile unui regim aparent perfect până în 1939 si care serveste de model unei părţi importante a claselor conducătoare din Europa aflată în plină criză.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi un spaţiu istoric precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, atitudinea poporului faţă de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. 2 puncte
3. Menţionaţi liderul politic si o ideologie la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la „omul nou”. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la „adeziunea” populaţiei faţă de regimul politic, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia existenţa unei ideologii totalitare este o caracteristică a Europei, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL AL III-LEA

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern si relaţiile internaţionale din secolul al XIX-lea si prima jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
– prezentarea unui proiect politic din secolul al XIX-lea, care a contribuit la formarea statului român modern;
– menţionarea a două fapte istorice desfăsurate în statul român pentru modernizarea acestuia, în secolul al XIX-lea;
– menţionarea a două acţiuni desfăsurate de România în relaţiile internaţionale din secolul al XIX-lea si precizarea unei asemănări între acestea;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul statului român în relaţiile internaţionale din prima jumătate a secolului al XX-lea si susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
SESIUNEA AUGUST 2011

SUBIECTUL I

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „Importantă este totusi, în acest sens, menţionarea cnezatelor românesti din Oltenia din prima jumătate a secolului al XIII-lea, cnezate pe care izvorul documentar le precizează ca fiind structuri teritoriale mai mari, echivalente ca ordine de mărime cu „ţările” din teritoriile românesti intracarpatice. Cnezatele lui Litovoi, Farcas si Ioan, pomenite la 1247 de diploma cavalerilor ioaniţi, reprezentau fără îndoială structuri social-politice si militare complexe, cu subdiviziuni interioare, subdiviziuni mai vechi ca începuturi si echivalente teritorial sau structural ca uniunile de obsti sătesti din primele faze de organizare ale societăţii românesti.” (S. Iosipescu, Românii din Carpaţii Meridionali la Dunărea de Jos)
B. „Invazia mongolă din 1241-’42 găsise entităţile politice românesti de la sud de Carpaţi în plin proces de consolidare, datorită angrenării lor în sistemul militar creat de regalitatea arpadiană în scopul protecţiei frontierelor. (…) Teritoriul dintre Carpaţi si Dunăre era împânzit de „ţări” cu statute politico-juridice diferite: „voievodate” – dispunând de autonomie faţă de regalitatea ungară (…) si „cnezate” – dependente faţă de łara Severinului, dăruită de rege cavalerilor ioaniţi. Stăpânirea lui Litovoi în Oltenia se afla într-o legătură teritorială organică cu łara Haţegului, (…) acest din urmă teritoriu nefăcând obiectul tranzacţiei din 1247.” (T. Sălăgean, Societatea românească la începutul Evului Mediu)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, spaţiul istoric de care depind „cnezatele”. 2 puncte
3. Numiţi spaţiul istoric si conducătorul care apar atât în sursa A, cât si în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că cnezatele erau structuri echivalente cu „ţările” din spaţiul intracarpatic. 3 puncte
5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză – efect, selectate din sursa B. 7 puncte
6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea. 6 puncte 7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea. 4 puncte

SUBIECTUL AL II-LEA

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„(…) Primul adevărat prim-ministru al regimului democrat, Adolfo Suarez (…) a abolit structura franchistă a monopolului de partid, a introdus un sistem pluripartid (…), a legalizat sindicatele, a reinstaurat libertatea de expresie si libertatea presei, organizând (…) primele alegeri libere din 1936 încoace. (…) Concentrarea puterii în centru a fost importantă, pentru că noul Cortes [Parlament] avea autoritatea de a scrie Constituţia. Documentul, care a fost în cele din urmă prezentat si aprobat prin referendum în decembrie 1978, definea Spania ca fiind un «stat social si democratic guvernat de lege» a cărui formă de guvernământ era «monarhia parlamentară» (…). Regele a fost făcut sef al Forţelor Armate si al Statului (…). Spania rămâne o ţară în care armatei îi este acordat un rol special, desi, în mod destul de ciudat, ea nu este o mare forţă (…). Constituţia a abolit pedeapsa cu moartea, a recunoscut Biserica Catolică (…) si a conferit un statut legal uniunilor si partidelor.” (P. Johnson, O istorie a lumii moderne)
Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi spaţiul istoric precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa dată, forma de guvernământ a statului. 2 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei date, documentul aprobat prin referendum si anul adoptării acestuia. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la armată. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul prim-ministrului în reformarea statului, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în Europa secolului al XX-lea există practici politice totalitare. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL AL III-LEA

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în secolul al XIX-lea si în prima jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
– precizarea unui obiectiv înscris în proiectele politice din secolul al XIX-lea, referitor la statul român modern;
– prezentarea unui fapt istoric, desfăsurat pe plan intern, care contribuie la consolidarea statului român modern, în secolul al XIX-lea;
– menţionarea a două acţiuni la care participă România în planul relaţiilor internaţionale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea si a câte unei consecinţe a fiecăreia;
– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea României în relaţiile internaţionale din prima jumătate a secolului al XX-lea si susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro