Eveniment

Dădea carnetul şi pe un kil de căpşuni

23 Decembrie 2008 | Articol semnat de Lidia Bobes

O viaţă de lux trăită de pe urma şmecherilor şi analfabeţilor de prin toată ţara. Aşa s-ar putea caracteriza în doar câteva cuvinte traiul de huzur al poliţiştilor de la “Permise Auto”, din Argeş, care au vândut pe bandă rulantă carnete de conducere. Capul bandei, comisarul-şef Codruţ Vlăsceanu, a mers până acolo, încât a inventat o “taxă pe deranj”, o şpagă pe care o încasa doar pentru o discuţie cu “clienţii”. Mai mult, ofiţerul îşi risca pielea, dând permise aiurea chiar şi pentru un kg de căpşuni.

Anchetatorii care au strâns dovezi, formând un dosar stufos, spun că poliţiştii- şpăgari şi “locotenenţii lor” îşi rotunjeau veniturile cu până la 200.000 de euro. Lunar! În reţeaua comisarului Vlăsceanu şi a subalternilor săi, Vasile Voinea, Daniel Zidaru şi Laurenţiu Bălan, fuseseră cooptaţi doar oameni de încredere.

Aceştia racolau clienţii, iar banii, de la 350 la 2.500 de euro, ceruţi în funcţie de categoria permisului solicitat, erau lăsaţi în maşinile poliţiştilor, parcate chiar în dreptul ferestrelor de la birourile lor pentru a putea fi deschise cu telecomanda.

Un recuperator i-a povestit unui ofiţer sub acoperire modul în care era împărţită şpaga: “2.500 de euro pentru un candidat, în timp ce mie îmi rămân... cinci sute, acolo! Patru sute! Şase sute, depinde cum îl prinzi şi pe om”. Anchetatorii susţin că la examen candidaţii erau aşezaţi strategic şi primeau chestionare cu răspunsurile punctate cu marker negru. Cei care nu le copiau corect, erau plesniţi peste cap.

După ce treceau cu “brio”, oamenii nici nu se mai oboseau să meargă la “traseu”. Un permis auto complet, adică mutaţia domiciliului în Argeş, adeverinţe de absolvire a unei şcoli de şoferi, fişele medicale şi psihologice, sala şi traseul, costau 4.500 de euro, 2.500 din ei ajungând la şefii de la “Permise Auto”. Vlăsceanu scotea bani din orice. El a instituit “taxa de deranj” pentru cei care îi aduceau “clienţi” analfabeţi.

Despre acest lucru, Gheorghe Neguţ, măcelar de profesie, s-a plâns procurorului, spunând că i-a dat lui Vlăsceanu mii de euro. Şeful de la “Permise” Piteşti nu i-a rezolvat treburile, banii însă i-a oprit. Când i-a cerut înapoi, Vlăsceanu i-a răspuns: “Te duci, împrumuţi... şi rezolvi problema, nu mai vii cu aşa ceva aicea”. Neguţ mai spune că a rămas mirat când şeful de la permise i-a “rezolvat” câţiva oameni doar pentru un miel şi 3-4 kg de pastramă de oaie. El a dat şi un exemplu: nepotul său, căruia Vlăsceanu i-a dat permis categoriile A, B, C, E pentru câteva kilograme de carne, “două kile de roşii, două de castraveţi”, precum şi “un kil de căpşuni şi unul de cireşe”.

Au făcut servicii şi magistraţilor

“Fabrica de permise de la Piteşti” a lucrat şi pentru magistraţii argeşeni. Judecătoarea Marioara Dumitru, de la Curtea de Apel Piteşti, Ilenuţa Bădiceanu, preşedintele Judecătoriei Piteşti, şi Ion Ristea, fost procuror-şef al Parchetului General Argeş, în prezent magistrat la Parchetul Curţii de Apel Piteşti, ar fi trimis clienţi poliţiştilor.

Primarul Piedone, printre clienţii reţelei de şpăgari

Conform procurorilor anticorupţie, peste 3.200 de oameni şi-ar fi luat carnetul de conducere cu ajutorul poliţiştilor corupţi de la Argeş. Astfel, 30 de persoane, care au obţinut permisele între 2006 - 2008, au fost implicate în accidente rutiere soldate cu 5 morţi, 19 răniţi grav şi 32 mai uşor. Printre cei care au devenit şoferi peste noapte se numără şi Alexandru Udilă, un cunoscut membru al interlopilor bucureşteni. Pentru celelalte nume vehiculate în dosar, manelistul Vali Vijelie sau primarul sectorului 4 din Bucureşti, Cristian Popescu Piedone, anchetatorii fac şi în prezent verificări.

Calificativ (din 11 voturi):

Articol citit de:
19478

Comentarii (43)

Adauga comentariu

#43. Cidul | 2008.12.27 | 01.52

Romania - Tara legii faradelgii
Cazul politistilor argeseni ce luau spaga pt.a elibera permis de conducere nu este unul singular,astfel de retele existau in mai multe judete si au fost ascunse sau musamalizate .