The Grand Heritage - Primii 100 de ani - expoziție aniversară dedicată artei și a tradițiilor populare

Comentează
Arhiva foto

Ediția 2018 a The Grand Heritage a avut loc, la finalul săptămânii trecute, în cadrul galeriei The Grand Avenue, situată la parterul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, evenimentul din acest an fiind marcat de o expoziție ce reunește elemente tradiționale autentice alături de intepretarea unora într-o manieră modernistă.

The Grand Heritage - Primii 100 de ani, este un proiect menit să întregească spiritul autentic românesc, în an de sărbătoare, astfel încât fiecare român să se bucure de originea sa, de frumusețea țării sale și de oamenii care trăiesc în arealul strămoșesc. Astfel, în cadrul expoziției The Grand Heritage au expus șase meșteri populari, artiști recunoscuți pe plan național și internațional pentru originalitatea creațiilor, alături de cei de la Metal Creativ, care au dezvăluit publicului piese de mobilier tradiționale interpretate într-o manieră modernă, precum și lucrările artistului Alex Robciuc, unul dintre cei mai talentați fotografi peisagiști din România.

Expoziția The Grand Heritage - Primii 100 de ani a beneficiat de prezența Iulianei Tudor, binecunoscuta prezentatoare și realizatoare de televiziune, a Cameliei Potec, campioană olimplică la natație, precum și a Doinei Ișfănoni, reputat istoric de artă și cercetător etnolog.

Evenimentul de presă s-a încheiat cu un mini-recital al corului “Sunete Vesele”, care a încântat audiența cu cele câteva melodii românești, interpretate de copii într-o manieră plină de emoție și talent.

Iuliana Tudor:  “Îmi doresc pentru România, acum, în prag de Centenar, să își redescopere adevăratele valori și să așeze noțiunea de respect drept piatră de temelie pentru construcția pe care o vom lăsa generațiilor care vor veni. Numai așa vom reuși să transformăm visul înaintașilor noștri în realitatea pe care o dorim pentru cei care vor duce mai departe numele de România”.

[gallery columns="2" size="medium" ids="2467246,2467251,2467248,2467247,2467249,2467250,2467252,2467253,2467254,2467255,2467256,2467257"]

Camelia Potec: “Copiii noștri au nevoie de valori reale și de modele în viață. Din acest an, am devenit părinte și sunt conștientă că acest lucru este cea mai mare responsabilitate din lume. Așa că am ajuns să fiu mult mai atentă la ceea ce lăsăm în urmă și care este rolul nostru în societatea în care trăim. Pentru mine, fundația “Camelia Potec” va deveni instrumentul prin care voi susține viitorul copiilor noștri, modul meu de a mulțumi românilor pentru tot sprijinul pe care mi l-au oferit de-a lungul carierei. Nimic nu este mai important în afară de modul în care ne îngrijim de viitorul copiilor. Ei sunt moștenirea noastră cea mai de preț!”

Doina Ișfănoni: “Moștenirea este darul pe care, primindu-l de la înaintași, îți deschide poarta spre amintiri memorabile. Darul ne aduce bucuria legăturii cu cel ce l-a făcut și, prin acesta, cu un teritoriu și un sistem de valori spirituale inconfundabile. Cultura tradițională este un asemenea dar, al înaintașilor pentru contemporani; de câte ori o întâlnim, ne aduce mesajul strămoșilor și înțelepciunea acestora. Este știință, măiestrie, sensibilitate, artă în fiecare costum, scoarță, oală, icoană, ladă de zestre sau furcă de tors. Cei care astăzi continuă să făurească, după canonul tradiției, asemenea piese, ne dăruiesc șansa comunicării și comuniunii cu înaintașii, conferindu-ne identitate și originalitate.”

Artiștii populari prezenți la ediția aniversară The Grand Heritage - Primii 100 de ani:

•   Elena Constantin - artist specializat în pictura icoanelor pe sticlă

Îndrăgostită de stilul simplu și expresiv al icoanelor românești pe sticlă, Elena Constantin este absolventă a Școlii Populare de Artă din București. Dincolo de valoarea artistică a acestui gen al creației tradiționale, pentru care s-a pregătit studiind tehnica specifică diferitelor centre din Transilvania, Elena Constantin și-a completat educația plastică și cu teologia icoanei. Pentru a cunoaște nemijlocit statutul iconarului, urmează un stagiu de pregătire în arta picturii icoanelor pe sticlă la vestitele mânăstiri transilvănene de la Nicula, acolo unde s-a născut tehnica făuririi icoanelor pe glajă, în a doua jumătate a secolul al XVII-lea și la atelierele de iconari de la mânăstirea Sâmbăta de Sus, din Țara Făgărașului.

•   Mihaela Bădescu - artist specializat în pictura icoanelor pe lemn și pietre semiprețioase

Mihaela Bădescu este un artist iconar cu un bogat palmares artistic, recunoscută în țară și peste hotare pentru valoarea creației sale. Fire sensibilă, înzestrată nativ cu un deosebit har al desenului, ea și-a îndreptat atenția spre iconografia bizantină, pe care a transpus-o în imagini expresive, respectând știința plastică a vechilor iconari. Sub penelul Mihaelei Bădescu, mesajul icoanelor este plin de emoție și de culoare, oferind omului contemporan clipe de reflexie și regăsire spirituală.

•   Andreea Sachelia Moga - colecționar costume populare

Născută în Țara Făgărașului într-o familie de intelectuali transilvăneni – talăl preot și mama educatoare – Andreea Sachelia Moga a cunoscut valorile satului românesc încă din copilărie. A urmat apoi cursurile Facultății de Psihopedagogie specială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și un master în Etnologie la Facultatea de Litere a Universității din București. Dragostea pentru valorile culturii tradiționale, în special pentru costumul popular, a moștenit-o de la părinți. Colecția Haină de sărbătoare s-a născut din dorința de a merge la biserică într-o haină specială, care să îmbrace nu numai trupul, ci și sufletul. Acest tip de haină este costumul tradițional de sărbătoare, confecționat de mâinile miilor de femei, generație după generație, nu doar pentru a-și apăra trupul de vicisitudinile climaterice, ci pentru a spune celor din jur cine sunt, de unde vin, precum și povestea unui neam care a știut să-și aștearnă istoria în simbolurile broderiilor care împodobesc cămășile, catrințele, vâlnicile, fotele, pieptarele, șubile și cojoacele țăranilor noștri.

•   Rozica Măldărășeanu - artist popular specializat în covoare și țesături manuale

Recunoscută pentru talentul și dragostea față de scoarțele populare, Rozica Măldărășeanu are o bogată experiență profesională, fiind o țesătoare apreciată, nu numai pentru excelența tehnologică a covoarelor țesute manual, ci și pentru capacitatea de a recompune, într-o infinitate de variante plastico-decorative, străvechiul repertoriu de motive specifice scoarțelor tradiționale românești. Conștientă de rigorile tehnologice ale țesutului și de importanța acestora pentru realizarea unor scoarțe și covoare de calitate, Rozica Măldărășeanu și-a început ucenicia în familie, învățând de timpuriu secretele meșteșugului. De la tunsul oilor, spălatul, pieptănatul și torsul lânii, vopsitul firelor cu pigmenți naturali extrași din plante, la calculele matematice al urzitului și alesul motivelor în războiul de țesut, Rozica Măldărășeanu a parcurs cu răbdare fiecare etapă, îmbogățindu-și permanent experiența lucrativă. Calitatea și valoarea artistică a covoarelor și a scoarțelor lucrate de ea o recomandă ca mesager autentic al acestui element al culturii tradiționale românești care, din anul 2016, a devenit bun al patrimoniului umanității, sub egida U.N.E.S.C.O.

•   Nicoleta Elena și Ion Mitroi - artiști specializați în ceramica de Cucuteni
Nicoleta Elena și Ion Mitroi sunt o familie de artiști ceramiști care și-a propus să readucă în conștiința publicului formele vestitei olării neolitice de Cucuteni. Absolvenți de învățământ superior – Nicoleta a urmat cursurile Universității Politehnice din București, iar Ion pe cele ale Universității de Arte - București, secția Ceramică – cei doi oferă prin creația lor o fericită sinteză între rigoarea spiritului cartezian și fantezia artistică, capabilă să genereze noi și noi soluții plastico-decorative. Nicoleta și Ion Mitroi modelează lutul de mai bine de trei decenii, realizând cu îndemânare un bogat repertoriu de vase în stilul ceramicii cucuteniene. Formele sunt modelate liber, fără roata olarului, iar decorul ilustrează maturitatea unor artiști capabili să reinterpreteze creator repertoriul ornamenticii neolitice.

•   Jorj Dimitriu - meșter specializat în prelucrarea artistică a lemnului

Jorj Dimitriu a avut, până în anul 2002, un studio de fotografie în Bucureşti, însă pasiunea pentru arta tradițională l-a făcut să își schimbe domeniul de activitate și să se bucure, zi de zi, de meșteșugul cioplirii lemnului și de tehnica olăritului. În atelierul său de la marginea Bucureștiului, artistul nostru se transformă în Jorj Cioplitorul, dovadă a muncii sale stând zecile de unelte ascuțite, înșirate pe pereții camerei, precum și rumegușul fin care este omniprezent în încăpere. Acesta consideră că lemnul cere, înainte de toate, respect și, abia apoi, acesta îți permite să îi cunoști, în profunzime, caracteristicile care, ulterior, te vor ajuta să îl transformi cu măiestrie în obiecte extrem de diverse, de la cele cu valoare artistică mare până la cele care ne sunt de ajutor în viața de zi cu zi.

Partenerii evenimentului au fost: JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Crama Rotenberg, Metal Creativ și Borsec.

Despre The Grand Heritage

The Grand Heritage este primul proiect din România care așază arta tradițională românească acolo unde îi este locul, în topul manufacturilor internaționale, în imediata vecinătate a luxului artizanal. Arta autentică românească este, în esență, un meșteșug desăvârșit de secole, de cei mai pasionați români, cei înzestrați cu un talent nativ de a transforma banalul în excepțional. The Grand Heritage a pornit de la ideea de a regăsi, de a salva și de a îmbogăți arta tradițională românească, de a o face cunoscută în lume și de a îmbrățișa ideea că cel mai bun ambasador al țării noastre poate fi însuși românul autentic, cel talentat și mândru de originile sale.

Proiectul The Grand Heritage a luat ființă în 2017 și este un concept cultural al SCH Grand, sub egida căruia sunt susținute valorile autentic românești, precum și expresia artistică în toate formele sale. SCH Grand încurajează arta și originalitatea ca fiind parte a expresiei poporului român, mai ales acum, în Anul Centenarului, moment de regăsire a identității naționale. Expoziția “Salutări din Uranus!” a fost al treilea proiect, după Autenticitate și Tradiție - un eveniment desfășurat la finalul anului trecut, destinat artei populare românești, și galeria pop-art a artistului bucureștean Ovidiu Solcan, care a fost deschisă până la finalul lunii octombrie în galeria comercială The Grand Avenue.

The Grand Heritage - Primii 100 de ani, este un proiect menit să întregească spiritul autentic românesc, în an de sărbătoare, astfel încât fiecare român să se bucure de originea sa, de frumusețea țării sale și de oamenii care trăiesc în arealul strămoșesc. Astfel, în cadrul expoziției The Grand Heritage au expus șase meșteri populari, artiști recunoscuți pe plan național și internațional pentru originalitatea creațiilor, alături de cei de la Metal Creativ, care au dezvăluit publicului piese de mobilier tradiționale interpretate într-o manieră modernă, precum și lucrările artistului Alex Robciuc, unul dintre cei mai talentați fotografi peisagiști din România.

Expoziția The Grand Heritage - Primii 100 de ani a beneficiat de prezența Iulianei Tudor, binecunoscuta prezentatoare și realizatoare de televiziune, a Cameliei Potec, campioană olimplică la natație, precum și a Doinei Ișfănoni, reputat istoric de artă și cercetător etnolog.

Evenimentul de presă s-a încheiat cu un mini-recital al corului “Sunete Vesele”, care a încântat audiența cu cele câteva melodii românești, interpretate de copii într-o manieră plină de emoție și talent.

Iuliana Tudor:  “Îmi doresc pentru România, acum, în prag de Centenar, să își redescopere adevăratele valori și să așeze noțiunea de respect drept piatră de temelie pentru construcția pe care o vom lăsa generațiilor care vor veni. Numai așa vom reuși să transformăm visul înaintașilor noștri în realitatea pe care o dorim pentru cei care vor duce mai departe numele de România”

Camelia Potec: “Copiii noștri au nevoie de valori reale și de modele în viață. Din acest an, am devenit părinte și sunt conștientă că acest lucru este cea mai mare responsabilitate din lume. Așa că am ajuns să fiu mult mai atentă la ceea ce lăsăm în urmă și care este rolul nostru în societatea în care trăim. Pentru mine, fundația “Camelia Potec” va deveni instrumentul prin care voi susține viitorul copiilor noștri, modul meu de a mulțumi românilor pentru tot sprijinul pe care mi l-au oferit de-a lungul carierei. Nimic nu este mai important în afară de modul în care ne îngrijim de viitorul copiilor. Ei sunt moștenirea noastră cea mai de preț!”

Doina Ișfănoni: “Moștenirea este darul pe care, primindu-l de la înaintași, îți deschide poarta spre amintiri memorabile. Darul ne aduce bucuria legăturii cu cel ce l-a făcut și, prin acesta, cu un teritoriu și un sistem de valori spirituale inconfundabile. Cultura tradițională este un asemenea dar, al înaintașilor pentru contemporani; de câte ori o întâlnim, ne aduce mesajul strămoșilor și înțelepciunea acestora. Este știință, măiestrie, sensibilitate, artă în fiecare costum, scoarță, oală, icoană, ladă de zestre sau furcă de tors. Cei care astăzi continuă să făurească, după canonul tradiției, asemenea piese, ne dăruiesc șansa comunicării și comuniunii cu înaintașii, conferindu-ne identitate și originalitate.”

Artiștii populari prezenți la ediția aniversară The Grand Heritage - Primii 100 de ani:

•   Elena Constantin - artist specializat în pictura icoanelor pe sticlă

Îndrăgostită de stilul simplu și expresiv al icoanelor românești pe sticlă, Elena Constantin este absolventă a Școlii Populare de Artă din București. Dincolo de valoarea artistică a acestui gen al creației tradiționale, pentru care s-a pregătit studiind tehnica specifică diferitelor centre din Transilvania, Elena Constantin și-a completat educația plastică și cu teologia icoanei. Pentru a cunoaște nemijlocit statutul iconarului, urmează un stagiu de pregătire în arta picturii icoanelor pe sticlă la vestitele mânăstiri transilvănene de la Nicula, acolo unde s-a născut tehnica făuririi icoanelor pe glajă, în a doua jumătate a secolul al XVII-lea și la atelierele de iconari de la mânăstirea Sâmbăta de Sus, din Țara Făgărașului.

•   Mihaela Bădescu - artist specializat în pictura icoanelor pe lemn și pietre semiprețioase

Mihaela Bădescu este un artist iconar cu un bogat palmares artistic, recunoscută în țară și peste hotare pentru valoarea creației sale. Fire sensibilă, înzestrată nativ cu un deosebit har al desenului, ea și-a îndreptat atenția spre iconografia bizantină, pe care a transpus-o în imagini expresive, respectând știința plastică a vechilor iconari. Sub penelul Mihaelei Bădescu, mesajul icoanelor este plin de emoție și de culoare, oferind omului contemporan clipe de reflexie și regăsire spirituală.

•   Andreea Sachelia Moga - colecționar costume populare

Născută în Țara Făgărașului într-o familie de intelectuali transilvăneni – talăl preot și mama educatoare – Andreea Sachelia Moga a cunoscut valorile satului românesc încă din copilărie. A urmat apoi cursurile Facultății de Psihopedagogie specială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și un master în Etnologie la Facultatea de Litere a Universității din București. Dragostea pentru valorile culturii tradiționale, în special pentru costumul popular, a moștenit-o de la părinți. Colecția Haină de sărbătoare s-a născut din dorința de a merge la biserică într-o haină specială, care să îmbrace nu numai trupul, ci și sufletul. Acest tip de haină este costumul tradițional de sărbătoare, confecționat de mâinile miilor de femei, generație după generație, nu doar pentru a-și apăra trupul de vicisitudinile climaterice, ci pentru a spune celor din jur cine sunt, de unde vin, precum și povestea unui neam care a știut să-și aștearnă istoria în simbolurile broderiilor care împodobesc cămășile, catrințele, vâlnicile, fotele, pieptarele, șubile și cojoacele țăranilor noștri.

•   Rozica Măldărășeanu - artist popular specializat în covoare și țesături manuale

Recunoscută pentru talentul și dragostea față de scoarțele populare, Rozica Măldărășeanu are o bogată experiență profesională, fiind o țesătoare apreciată, nu numai pentru excelența tehnologică a covoarelor țesute manual, ci și pentru capacitatea de a recompune, într-o infinitate de variante plastico-decorative, străvechiul repertoriu de motive specifice scoarțelor tradiționale românești. Conștientă de rigorile tehnologice ale țesutului și de importanța acestora pentru realizarea unor scoarțe și covoare de calitate, Rozica Măldărășeanu și-a început ucenicia în familie, învățând de timpuriu secretele meșteșugului. De la tunsul oilor, spălatul, pieptănatul și torsul lânii, vopsitul firelor cu pigmenți naturali extrași din plante, la calculele matematice al urzitului și alesul motivelor în războiul de țesut, Rozica Măldărășeanu a parcurs cu răbdare fiecare etapă, îmbogățindu-și permanent experiența lucrativă. Calitatea și valoarea artistică a covoarelor și a scoarțelor lucrate de ea o recomandă ca mesager autentic al acestui element al culturii tradiționale românești care, din anul 2016, a devenit bun al patrimoniului umanității, sub egida U.N.E.S.C.O.

•   Nicoleta Elena și Ion Mitroi - artiști specializați în ceramica de Cucuteni

Nicoleta Elena și Ion Mitroi sunt o familie de artiști ceramiști care și-a propus să readucă în conștiința publicului formele vestitei olării neolitice de Cucuteni. Absolvenți de învățământ superior – Nicoleta a urmat cursurile Universității Politehnice din București, iar Ion pe cele ale Universității de Arte - București, secția Ceramică – cei doi oferă prin creația lor o fericită sinteză între rigoarea spiritului cartezian și fantezia artistică, capabilă să genereze noi și noi soluții plastico-decorative. Nicoleta și Ion Mitroi modelează lutul de mai bine de trei decenii, realizând cu îndemânare un bogat repertoriu de vase în stilul ceramicii cucuteniene. Formele sunt modelate liber, fără roata olarului, iar decorul ilustrează maturitatea unor artiști capabili să reinterpreteze creator repertoriul ornamenticii neolitice.

•   Jorj Dimitriu - meșter specializat în prelucrarea artistică a lemnului

Jorj Dimitriu a avut, până în anul 2002, un studio de fotografie în Bucureşti, însă pasiunea pentru arta tradițională l-a făcut să își schimbe domeniul de activitate și să se bucure, zi de zi, de meșteșugul cioplirii lemnului și de tehnica olăritului. În atelierul său de la marginea Bucureștiului, artistul nostru se transformă în Jorj Cioplitorul, dovadă a muncii sale stând zecile de unelte ascuțite, înșirate pe pereții camerei, precum și rumegușul fin care este omniprezent în încăpere. Acesta consideră că lemnul cere, înainte de toate, respect și, abia apoi, acesta îți permite să îi cunoști, în profunzime, caracteristicile care, ulterior, te vor ajuta să îl transformi cu măiestrie în obiecte extrem de diverse, de la cele cu valoare artistică mare până la cele care ne sunt de ajutor în viața de zi cu zi.

Partenerii evenimentului au fost: JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Crama Rotenberg, Metal Creativ și Borsec.

Despre The Grand Heritage

The Grand Heritage este primul proiect din România care așază arta tradițională românească acolo unde îi este locul, în topul manufacturilor internaționale, în imediata vecinătate a luxului artizanal. Arta autentică românească este, în esență, un meșteșug desăvârșit de secole, de cei mai pasionați români, cei înzestrați cu un talent nativ de a transforma banalul în excepțional. The Grand Heritage a pornit de la ideea de a regăsi, de a salva și de a îmbogăți arta tradițională românească, de a o face cunoscută în lume și de a îmbrățișa ideea că cel mai bun ambasador al țării noastre poate fi însuși românul autentic, cel talentat și mândru de originile sale.

Proiectul The Grand Heritage a luat ființă în 2017 și este un concept cultural al SCH Grand, sub egida căruia sunt susținute valorile autentic românești, precum și expresia artistică în toate formele sale. SCH Grand încurajează arta și originalitatea ca fiind parte a expresiei poporului român, mai ales acum, în Anul Centenarului, moment de regăsire a identității naționale. Expoziția “Salutări din Uranus!” a fost al treilea proiect, după Autenticitate și Tradiție - un eveniment desfășurat la finalul anului trecut, destinat artei populare românești, și galeria pop-art a artistului bucureștean Ovidiu Solcan, care a fost deschisă până la finalul lunii octombrie în galeria comercială The Grand Avenue.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
Un politist italian pe o autotradă, lângă o mașină de carabinieri, în timp ce controlează traficul
07:32
Un român reținut dimineață a fost trimis până seara cu escortă, la București, din Italia: „O persoană periculoasă”
Au furat bijuterii de 17100 de euro din Ibiza și le-au ascuns în cel mai neașteptat loc posibil! Poliția i-a oprit când încercau să fugă cu bebelușul. Sursă foto: Policia Nacional.
8 sept.
Doi români au fost prinși la Ibiza după ce au furat bijuterii de 17.100 de euro și le-au ascuns în scutecul bebelușului
MONDEN
Radu Isac şi Eduard Hordilă la Asia Express 2026 | Foto: Antena 1
8 sept.
Cine este Radu Isac de la Asia Express 2026. Concurentul face echipă cu Eduard Hordilă
POLITIC
Kelemen Hunor este președintele UDMR din 2011. Foto Profimedia
00:48
Kelemen Hunor recunoaște că Luca Niculescu este o variantă de premier: „Am discutat despre ce majorități posibile și chiar imposibile pot fi create”
Petre Pârvu, primarul PSD din Zimnicea, riscă să rămână fără funcție după 26 de ani Sursă foto: Liber în Teleorman.
8 sept.
Petre Pârvu, cel mai longeviv primar PSD din Teleorman, riscă să-și piardă mandatul după 26 de ani din cauza noii legi ANI
Ultimele știri
08:52
A înotat fără oprire din Grecia până în Italia și a parcurs 91,4 km în aproape 32 de ore: „Mama mea mă aștepta”
08:45
Cum și-a găsit Mirela Vaida cei trei copii când s-a întors de la „Asia Express” 2026. „Nu mai avea doi dinți. Dezordine, lucruri stricate...”
08:33
Primăria New York publică 173.000 de documente despre calitatea aerului după 11 septembrie 2001
08:25
Călin Georgescu și Horațiu Potra ajung în fața instanței. Începe procesul pe fond în dosarul de lovitură de stat
TRENDING
ReportajExclusiv
07:00
Vasluianul care l-a refuzat pe oaspetele Călin Georgescu își explică decizia: „Greșesc cei de sus. România nu e în campanie electorală”
8 sept.
Rusul acuzat de SRI și DIICOT că a filmat baze militare folosite de aliaţii NATO în România a fost arestat preventiv
9 sept. 2025
Sfânta Ana - Tradiții și superstiții. Ce semnificație are numele Ana
8 sept.
Horoscop 9 septembrie 2026. Peștii privesc cu îngăduință zbaterile unor apropiați și învață din ceea ce trăiesc ei ce să nu facă
Mini-vacanța de Sfânta Maria a devenit o afacere de 250 de milioane de lei. Plajă litoral
8 sept.
Un sejur la mare în 2026 i-a costat pe români, în medie, 3.700 de lei, potrivit unui nou raport. Topul stațiunilor de pe litoral, dominat de Saturn și Jupiter
Chiriașii germani își pun panouri solare pe balcon. Sursă foto: Profimedia.
8 sept.
Germanii își pun panourile solare pe balcon pentru că stau în chirie și au inventat un cuvânt pentru asta
O navă de croazieră mare, albă și modernă, plutește pe suprafața unei mări de un albastru intens sub un cer parțial noros. Silueta impunătoare a vasului domină peisajul marin, sugerând un moment de odihnă sau ancorare în larg.
8 sept.
O companie de croaziere interzice rățuștele de cauciuc, după ce turiștii au început să le ascundă la bord: „Ne scot din minți”
Un dentist examinează dinții unui pacient într-o clinică modernă
8 sept.
Turismul medical câștiga teren în Albania, unde tot mai mulți europeni călătoresc pentru intervenții dentare. Un implant costă de patru ori mai puțin decât în alte țări
gondola sinaia, cota 1400-2000
8 sept.
Gondola Sinaia a fost oprită pe termen nelimitat după ce un pilon de susținere s-a deplasat. Primarul Vlad Oprea acuză lucrările de la un hotel din apropiere
De ce iese zacusca amară și cum o repari - Sursă foto: Shutterstock
17 aug.
De ce iese zacusca amară și cum o repari
Ce se întâmplă dacă ții frigiderul prea plin. Sursă foto: Shuttrstock
22 aug.
Ce se întâmplă dacă ții frigiderul prea plin
De ce simți că nu poți respira pe umezeală mare. Sursă foto: Shutterstock
26 aug.
De ce simți că nu poți respira pe umezeală mare
Cum depozitezi corect hainele de vară ca să nu miroasă la iarnă. Sursă foto: Shutterstock
29 aug.
Cum depozitezi corect hainele de vară ca să nu miroasă la iarnă
Platforma e-Sanatatea Mea, lansată de CNAS, se vede în imagine un portal de logare
8 sept.
Şeful CNAS, despre problemele platformei e-SănătateaMea: „Nu ne permitem să ne jucăm”
Un autobuz STB, în timp ce stă în stație la Piața Universității
8 sept.
Tribunalul București a aprobat cererea de intrare în insolvență a STB. Ciprian Ciucu a cerut acest lucru încă din iulie
Testele PISA arată că peste 50% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional la Matematica
8 sept.
Reacția lui Nicușor Dan când a aflat că testele PISA arată că peste 50% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional la Matematică
Există dovezi științifice privind utilizarea țigărilor electronice pentru renunțarea la fumat. Fotografie cu caracter ilustrativ. Foto: Getty Images.
8 sept.
Schimbare de abordare în renunțarea la fumat: pacienții nu ar mai trebui să eșueze cu alte metode înainte de a încerca țigara electronică
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
8 sept.
România perplexă
Bancnote euro
8 sept.
8 din 10 IMM-uri din România n-au cerut niciun credit în ultimul an: cele mai puţine împrumuturi din UE, dar firme printre cele mai îndatorate
Arhiva foto
8 sept.
O victorie destul de colosală
Doi pensionari beau la o masa
4 sept.
Ai devenit pensionar în România? Învață să înjuri, să votezi și să supraviețuiești!