Un absolvent al facultății de istorie se plânge că nu se poate angaja: „Piața muncii nu are loc pentru mine”

„Am studiat istoria pentru că îmi plăcea”

Tânărul povestește că a ales istoria din pasiune, fără să urmărească neapărat câștiguri financiare sau o carieră sigură.

„Am studiat istoria la facultate pentru că îmi plăcea materia, dar acum nu găsesc un loc de muncă”, spune Oliver Fox.

În timpul studiilor, el a dezvoltat abilități solide de scriere, cercetare și gândire critică, despre care credea că vor fi ușor transferabile în diverse domenii.

„Am devenit expert în scriere, cercetare și gândire critică. «Toată lumea are nevoie de scriitori» era o frază pe care o auzeam des”, povestește Oliver Fox.

El a încercat să se angajeze ca redactor, copywriter  sau în domeniul media: „Mereu am senzația că sunt cu un pas în urma progreselor”.

Piața muncii dominată de inteligența artificială

După absolvire, realitatea s-a dovedit însă diferită. Oliver Fox spune că majoritatea joburilor disponibile sunt acum legate de inteligența artificială.

„De departe, cel mai comun anunț de angajare acum caută  «AI content writer» sau pe cineva care verifică și îmbunătățește răspunsurile inteligenței artificiale”, spune absolventul.

Această schimbare îl face să se simtă exclus din piața muncii: „Mă tem că inteligența artificială… ar putea să-i scoată pe absolvenții de științe umaniste din piața muncii exact în momentul în care lumea are nevoie de mai multă umanitate”.

Incertitudine și lipsă de direcție

Tânărul recunoaște că nici în timpul facultății nu avea o direcție clară: „Nu am fost niciodată sigur ce vreau să fac în carieră”.

A cochetat cu ideea de a deveni scriitor, profesor sau cea de a urma studii postuniversitare, însă fără un plan concret. 

„În cele din urmă, am început să scriu despre diverse sporturi.”

Experiența sa în jurnalism sportiv nu s-a transformat într-o oportunitate stabilă: „A fost satisfăcător, dar nu suficient pentru a deveni un job full-time”.

„Mă simt pierdut și inutil pe piața muncii”

În prezent, absolventul spune că se simte depășit de cerințele pieței: „Trebuie să explic pieței de ce sunt util, deși nici eu nu sunt convins de asta”.

El descrie situația sa într-un mod direct: „Sunt calificat să fac exact două lucruri – să scriu despre sport și să fac cercetare istorică”.

În același timp, domeniile care l-ar fi interesat sunt în declin: „Mass-media sportivă pierde locuri de muncă, iar cercetarea academică este redusă”.

O generație între pasiune și realitate

Experiența lui Oliver Fox reflectă o problemă mai largă cu care se confruntă mulți absolvenți de științe umaniste. Abilitățile de analiză, interpretare și comunicare, considerate cândva esențiale, par să fie mai puțin căutate într-o economie orientată spre automatizare.

Cu toate acestea, tânărul nu renunță: „Mă simt alienat și pierdut, dar voi continua să îmi caut un loc de muncă până îl voi găsi pe cel potrivit pentru mine”.

Situația ridică întrebări importante despre viitorul educației și rolul acesteia într-o lume tot mai dominată de tehnologie.

Un studiu Microsoft bazat pe peste 200.000 de conversații cu chatbotul Copilot arată că numeroase profesii pot fi automatizate într-o proporție ridicată.

Și românii se angajează greu în domeniul studiat

În jur de jumătate dintre tinerii români absolvenți de studii superioare își găsesc greu un loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit, arată un studiu.

Un student român a scris recent pe Reddit un mesaj în care „îi implora” pe elevii de clasa a XII-a să nu se înscrie la Facultatea de Geografie.

„Dacă sunteți a 12-a vă implor să nu dați la Facultatea de Geografie. Cea mai mare greșeală pe care am făcut-o în viața mea. Din 40 de oameni cât am absolvit știu doar 3-4 să lucreze în domeniu. Eu a trebuit să mai fac alte calificări plătite (cu bani mulți) ca să pot lucra ceva TANGENT cu ce am făcut la cursuri. Indiferent de specializare mereu va fi cineva de la altă facultate (Geologie, Chimie, Inginerie Hidro etc.) care va fi mult mai pregătit în domeniu și cu o diplomă mai valoroasă prin simplu fapt că materia lor va fi mai adaptată la ce se cere pe piața muncii. (..) Chiar trebuie să se trezească profesorii de la facultățile astea că e cazul să adapteze materia la ce se caută, că altfel doar pierzi timpul celor 90% din studenți care nu sunt super pasionați de domeniu.”,  a scris acesta.

Ben Pascut, consultant în inteligență artificială cu doctorat la Cambridge și român stabilit în Statele Unite, a explicat într-un interviu pentru Libertatea cum va transforma AI economia globală și ce profesii sunt cele mai expuse.

„Creativitatea, pe care mulți o considerau ultimul domeniu sigur, a fost și ea afectată. Muzica, ilustrația și redactarea de texte publicitare pot fi acum realizate de mașini rapid și ieftin.”, a spus expertul român.

Profesioniștii care înțeleg cum funcționează AI „nu vor fi înlocuiți de ea”. 

„În schimb, abilitățile lor sunt multiplicate. Competențele pe care le au nu își pierd valoarea. Ele fac AI utilă. Fără judecată umană, context și responsabilitate, AI este doar un instrument fără direcție. Adevăratul avantaj provine din combinarea expertizei cu AI.”, le spune expertul românilor care se tem că AI le va lua locurile de muncă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE