Un român din America, având doctorat la Cambridge, despre locurile de muncă amenințate de AI: „Adevărul este mai tulburător decât credem”

Cine este Ben Pascut, românul care analizează impactul AI asupra economiei

Ben Pascut, stabilit în America de peste două decenii, lucrează la intersecția dintre tehnologie, mediul academic și mediul de afaceri. Românul face parte dintr-o firmă de capital privat care gestionează peste 70 de companii și conduce dezvoltarea unor platforme de inteligență artificială menite să ajute organizațiile să se adapteze noii economii.

Anterior a fost directorul unui centru de leadership la Yale și a susținut conferințe la universități precum Oxford, Harvard, Brown, Yale și Cambridge. 

Recent, a ținut și o conferință TEDx la Princeton pe tema impactului inteligenței artificiale asupra societății.

În Statele Unite, a fost „recunoscut de guvern ca persoană de interes național”, iar activitatea sa se concentrează pe modul în care tehnologia poate susține prosperitatea umană.

AI va elimina joburi, dar va crea și altele

Potrivit lui Ben Pascut, transformările pe piața muncii sunt inevitabile, însă nu toate vor avea loc în același ritm.

„AI va elimina unele locuri de muncă, va transforma multe altele și va crea altele noi, dar aceste schimbări nu se vor produce la aceeași viteză. Pe termen scurt, perturbările vor depăși probabil crearea de locuri de muncă.”, a subliniat Ben Pascut, pentru Libertatea.

Cele mai expuse profesii sunt cele bazate pe activități repetitive sau pe procese standardizate.

„Locurile de muncă ce se bazează pe sarcini de rutină, fluxuri de lucru previzibile și decizii repetabile sunt cele mai expuse riscului”, explică el.

Totuși, istoria arată că revoluțiile tehnologice creează, în cele din urmă, noi tipuri de profesii, adaugă expertul.

Există și „posibilitatea unei noi renașteri”, mai spune Ben Pascut.

„Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă AI se ocupă de sarcini repetitive, mecanice, în timp ce oamenii se concentrează pe colaborare, relații, creativitate, etică și responsabilitate. Dacă această viziune a prosperității umane va deveni realitate, depinde de alegerile morale pe care le facem astăzi.”

„AI nu înlocuiește doar mâinile, ci și mințile”

Una dintre cele mai mari surprize ale revoluției tehnologice este că inteligența artificială nu afectează doar munca manuală.

„Adevărul este mai tulburător decât se așteaptă majoritatea oamenilor. Munca repetitivă este prima care dispare. Dar AI nu înlocuiește doar mâinile, ci și mințile”, spune Pascut.

Potrivit acestuia, sistemele AI pot realiza deja sarcini complexe, precum analiza de date sau identificarea unor tipare în volume uriașe de informații.

„Recunoașterea tiparelor la scară largă este acum realizată de AI mai rapid și cu mai puține greșeli.”, adaugă acesta.

„Lecția este că până și locurile de muncă pe care le considerăm sigure pot deveni vulnerabile.”

Inteligența artificială va elimina „în mod discret intermediarii”: agenții de turism, brokerii de asigurări, dealerii auto, mai spune expertul.

„Timp de decenii, valoarea lor era simplă: ei știau lucruri pe care tu nu le știai. Inteligența artificială a făcut ca acest avantaj să devină irelevant. Informațiile sunt gratuite acum. La fel și rolul.”

Treaba stă diferit când doar o parte din muncă este dată în grija roboților.

„Când elimini rutina dintr-o meserie precum avocatura sau medicina, se întâmplă ceva neașteptat: descoperi cât de mare era cererea ascunsă sub suprafață, nesatisfăcută. Cazuri mai complexe. Mai multă nevoie de judecată umană, nu mai puțină. Elimină partea plictisitoare și munca semnificativă se extinde.”, consideră Ben Pascut.

De ce creativitatea nu mai este un domeniu sigur

Chiar și domenii creative încep să fie afectate. Mult timp, creativitatea a fost considerată unul dintre ultimele domenii în care oamenii nu pot fi înlocuiți de tehnologie. Astăzi, această idee începe să fie pusă sub semnul întrebării.

„Creativitatea, pe care mulți o considerau ultimul domeniu sigur, a fost și ea afectată. Muzica, ilustrația și redactarea de texte publicitare pot fi acum realizate de mașini rapid și ieftin.”

O avem ca exemplu pe Lolita, prima artistă româncă generată cu inteligența artificială, a strâns milioane de vizualizări în doar câteva săptămâni.

Dar și reclamele eMag, pe care le vedem cu toții la TV de luni bune, în colțul cărora apare scris „Conținut creat cu ajutorul inteligenței artificiale”, printre altele.

Zeci de profesii sunt expuse automatizării

Datele confirmă tendința descrisă de expertul român. Un studiu Microsoft bazat pe peste 200.000 de conversații cu chatbotul Copilot arată că numeroase profesii pot fi automatizate într-o proporție ridicată.

Analiza indică faptul că sistemele AI pot realiza:

• peste 90% din munca istoricilor și a matematicienilor
• aproximativ 80% din activitatea jurnaliștilor și agenților de vânzări
• peste 70% din sarcinile din relațiile cu clienții sau consultanță financiară

Lista profesiilor expuse include: traducători și interpreți, scriitori și autori, programatori de cod de bază, jurnaliști, agenți de turism, operatori call-center, analiști de piață, specialiști PR.

„Riscurile sunt reale, dar nicio listă nu prezintă imaginea completă, în special pentru meseriile care par sigure astăzi. Orice listă de locuri de muncă expuse riscului este doar o presupunere fundamentată. Rămâne totuși doar o presupunere. AI va continua să ne surprindă.”, subliniază expertul din SUA.

În multe cazuri, automatizarea nu elimină complet joburile, dar le transformă radical.

Unele profesii vor rămâne profund umane

Chiar și într-o lume dominată de tehnologie, există domenii în care prezența umană rămâne esențială.

„Ceea ce este încă apreciat în economie nu este doar o abilitate, ci și prezența umană”, explică Pascut.

El oferă exemple din domenii precum medicina sau psihologia: „O asistentă medicală care alină un pacient speriat sau un terapeut care sprijină o persoană îndoliată oferă ceva ce niciun algoritm nu poate copia.”

Acest fenomen ar putea duce la apariția a ceea ce expertul numește „economia umană”.

„Oamenii sunt dispuși să plătească mai mult pentru munca realizată în mod evident de oameni, deoarece aceasta are o semnificație pe care niciun algoritm nu o poate copia.”, mai spune Pascut.

„Există roluri care nu vor fi automatizate deloc, nu pentru că tehnologia nu este capabilă, ci pentru că nu am accepta acest lucru dacă ar fi posibil. Un judecător care pronunță o sentință. Un medic care se confruntă cu o dilemă etică. Un asistent social care ia o decizie care schimbă viața unei familii. Acestea nu sunt doar meserii care beneficiază de prezența umană. Ele o necesită – din punct de vedere moral și legal.”

Cum pot rămâne relevanți oamenii în era AI

În opinia lui Ben Pascut, cea mai mare greșeală este să încerci să concurezi cu mașinile în ceea ce fac ele cel mai bine.

„Rămânem relevanți concentrându-ne pe ceea ce ne face umani, nu concurând cu mașinile la ceea ce fac ele cel mai bine. Cele mai importante abilități sunt cele care au contat întotdeauna, chiar dacă le ignorăm: înțelegerea celorlalți, luarea de decizii morale, conducerea, conectarea și adaptarea la schimbare. AI ar putea copia aceste abilități, dar nu le poate experimenta cu adevărat așa cum o poate face o persoană.”, explică Ben Pascut.

„Niciun algoritm nu poate simți responsabilitatea reală față de o altă persoană. Și numai oamenii pot pune la îndoială lumea așa cum este și pot decide să o îmbunătățească.”

Printre competențele esențiale în următorul deceniu se numără, în opinia expertului:

• inteligența relațională (empatie și comunicare)
• fluența digitală – „înțelegerea rezultatelor AI și utilizarea bunului-simț pentru a lua decizii inteligente”
• capacitatea de a învăța continuu – „a te agăța prea tare de ceea ce știi poate fi riscant în anii următori”.
• gândirea sistemică – „a vedea cum se potrivesc lucrurile între ele și a găsi noi modalități de a crea prin conectarea ideilor”.

„Competențele care vor conta cel mai mult nu sunt lucruri pe care le poți descărca. Le dezvolți prin curiozitate, învățând din greșeli și prin relații reale cu ceilalți. Într-o lume plină de inteligență artificială, adevăratul vostru avantaj este faptul că sunteți oameni.”, evidențiază Ben Pascut.

Diploma nu mai garantează succesul profesional

Expertul spune că modelul clasic de carieră devine tot mai fragil. Unul dintre cele mai mari mituri despre piața muncii începe să se destrame.

Mulți absolvenți de facultate spun că universitatea nu mai merită costurile. În timp ce alții plătesc taxe de mii de euro la facultate și apoi au salarii ca un vânzător din supermarket.

„Timp de ani buni, sfatul a fost clar: obțineți o diplomă profesională și începeți o carieră în tehnologie, drept, medicină sau finanțe și veți avea siguranță pe viață. Acest sfat nu mai funcționează, iar urmarea lui poate fi riscantă. O diplomă e acum doar punctul de plecare, nu o garanție a succesului.”, spune Pascut.

El recomandă o abordare diferită pentru tinerii care intră pe piața muncii. Succesul va aparține oamenilor care combină mai multe domenii de cunoaștere: „Profesioniștii care vor prospera sunt cei care refuză să fie doar un singur lucru.”

„Un avocat cu cunoștințe autentice de AI. O asistentă medicală care înțelege diagnosticarea prin învățare automată. Un economist care gândește ca un filozof. Acestea nu sunt profiluri de nișă.”, dă acesta exemplu.

„Ei sunt cei mai valoroși oameni din încăpere, deoarece vorbesc ambele limbi într-o lume care caută cu disperare traducători.”

De altfel, „cel mai important lucru pe care un tânăr îl poate dezvolta nu este doar un set de competențe, ci și capacitatea de a se reinventa continuu”, mai spune expertul. Tocmai de aceea, le recomandă tinerilor să nu se concentreze pe construirea unei cariere, ci să încerce să devină cât mai adaptabili.

Patru greșeli care îți pot distruge cariera în era AI

Potrivit lui Ben Pascut, mulți profesioniști fac câteva greșeli majore atunci când se gândesc la impactul inteligenței artificiale asupra carierei lor:

• Iluzia stabilității – Mulți oameni cred că jobul lor este sigur, însă realitatea este că majoritatea carierelor se schimbă major la fiecare cinci ani: „Reinventarea este acum o parte esențială a oricărui loc de muncă”.
• Concentrarea exclusivă pe abilități tehnice – Deși sunt importante, acestea sunt adesea primele pe care inteligența artificială le poate automatiza. Mult mai valoroase devin „lucrurile pe care mașinile nu le pot face”, cum ar fi empatia, leadershipul și capacitatea de a construi relații.
• Fixarea pe tehnologie în sine – Mulți oameni se întreabă doar cum pot folosi AI, însă întrebarea corectă este ce problemă încearcă să rezolve. Inteligența artificială este „doar un instrument care trebuie folosit cu un scop clar”.
• Încrederea excesivă în algoritmi – Unii profesioniști ajung să se bazeze mai mult pe rezultatele generate de AI decât pe propria experiență și judecată: „Încetul cu încetul, judecata lor se erodează. AI ar trebui să-ți ascută gândirea, nu să o înlocuiască.”

„Cel mai rău răspuns la AI este să te blochezi și să nu faci nimic. Al doilea cel mai rău răspuns este să o vezi ca pe un dușman. AI este aici pentru a rămâne. Ea ne va modela viitorul, indiferent de circumstanțe. Adevărata alegere este dacă lăsați schimbarea să se întâmple sau dacă lucrați cu ea.”, sugerează Ben Pascut.

Profesioniștii care înțeleg cum funcționează AI „nu vor fi înlocuiți de ea”.

„În schimb, abilitățile lor sunt multiplicate. Competențele pe care le au nu își pierd valoarea. Ele fac AI utilă. Fără judecată umană, context și responsabilitate, AI este doar un instrument fără direcție. Adevăratul avantaj provine din combinarea expertizei cu AI.”, le spune expertul românilor care se tem că AI le va lua locurile de muncă.

O oportunitate neașteptată pentru România

Deși Europa este adesea criticată pentru ritmul mai lent al inovării, Pascut spune că România ar putea beneficia de această transformare.

„Europa este adesea considerată cel mai bun arbitru din lume, dar joacă după regulile altcuiva. În ceea ce privește reglementarea, Europa este lide, dar  nu își construiește propria AI. În schimb, o cumpără. Fiecare model lingvistic de mari dimensiuni utilizat de întreprinderile, guvernele și cetățenii europeni provine din California și este creat de un grup restrâns de companii.”, spune Ben Pascut.

Asta poziționează bătrânul continent drept „chiriaș în economia AI”, potrivit expertului.

„Chiriașii nu stabilesc chiria, ci doar o plătesc, posibil pentru totdeauna. Nu este vorba doar de o problemă tehnologică. Este vorba de suveranitate. Europa încearcă să reglementeze o putere pe care nu a dezvoltat-o niciodată.”

În schimb, țara noastră ar putea avea de câștigat în era AI.

„Cel mai mare atu al României este populația sa – profesioniști care combină abilitățile tehnice cu judecata umană și înțelegerea culturală. Această combinație este ceea ce economia AI are nevoie și nu poate produce”, consideră expertul din SUA.

El spune că țara ar putea deveni un centru regional pentru dezvoltarea de tehnologii AI.

„Europa folosește AI creată în altă parte. România nu trebuie să urmeze această cale. Talentul există. Momentul există. Cu investiții și coordonare adecvate, România ar putea construi propriile modele lingvistice,  nu pentru a concura cu Silicon Valley, ci pentru a reduce dependența de acesta.”

Viitorul aparține celor curioși

În final, Ben Pascut spune că adevărata diferență între cei care vor prospera și cei care vor rămâne în urmă nu va fi tehnologia.

„Iată adevărul mai profund. Într-o lume în care toată lumea are acces la aceeași tehnologie, tehnologia nu mai este factorul diferențiator. Nici diploma sau titlul nu sunt. Ceea ce îi diferențiază pe cei care prosperă de cei care nu prosperă este mai simplu și mai exigent decât orice diplomă: dorința de a continua să învețe, să pună întrebări și să se reinventeze.”

Ceea ce va conta este capacitatea oamenilor de a se adapta: „Viitorul nu va aparține celor mai specializați. Va aparține celor mai curioși, celor care continuă să exploreze diferite domenii în loc să rămână într-unul singur.”

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro