De ce elevi cu medii mari în gimnaziu au luat note de doi și trei la Evaluarea Națională. Un specialist în educație explică paradoxul

Expert în educație: „Ne furăm căciula singuri!”

Dacă analizăm rapoartele publicate de Ministerul Educației pe siteul admitere.edu.ro, observăm discrepanțe majore între notele copiilor la clasă și cele obținute la Evaluarea Națională. De exemplu, un elev al școlii gimnaziale „Herăstrău” din Capitală, cu media de absolvire a claselor V-VIII de 8.07, a obținut la examen media 3.15, scrie portalinvatamant.ro. Un alt elev de la școala gimnazială „Leonardo Da Vinci”, cu media 7.76 în cei patru ani de studiu, nu a reușit să obțină la Evaluare decât nota 1.70. O situație asemănătoare există și la școala gimnazială 117, acolo unde un elev cu media de absolvire a gimnaziului 8.35 a luat la examenul de Evaluare Națională doar 3.52. 

„Faptul că avem elevi de gimnaziu cu medii foarte mari în cei patru ani de școală și medii foarte mici la Evaluarea Națională asta înseamnă un singur lucru: ceva nu este în regulă cu onestitatea și corectitudinea notării copiilor în gimnaziu. Undeva, procesul este viciat, incorect”, a declarat pentru Libertatea Marian Staș, expert în educație.

„De ce nu avem o situație inversă, copii cu note mici la școală să ia note mari la examenele naționale?”, se întreabă, retoric, specialistul, al cărui contraexemplu nu face decât să probeze lipsa de integritate a întregului proces. „În gimnaziu nu facem decât să ne-mbătăm cu apă rece, să ne mințim pe noi înșine”, consideră specialistul.

„În România, elevii învață pentru bani, nu pentru ei”

Care sunt motivele acestei situații aberante? Goana elevilor după note mari, presiunea părinților asupra profesorilor, dar și resemnarea acestora din urmă, a explicat Marian Staș.  

„Există o presiune otrăvitoare de a învăța pentru bani. Mă refer la burse. Cu cât ai media mai mare, cu atât îți cresc și șansele de a primi bursă. Ceea ce mi se pare aberant. Pentru că școala o faci nu ca să iei bani, ci ca să înveți”. Acești copii care aleargă după note mari le împușcă din mers, iar apoi uită tot ce au asimilat. „Își fură căciula singuri!”

Al doilea motiv: presiunea multor părinți care își lansează copiii în curse nebune pentru note și medii cât mai mari. „Cum să fie copilul meu de nota 9 când el, de fapt, este de nota 12 sau 13? Și atunci presează, presează și presează atât copilul cât și profesorii”, mai explică specialistul.

Iar dacă aceștia din urmă nu cedează, mai devreme sau mai târziu apar reclamațiile. „La conducerea școlii, la inspectoratele școlare, la Președinție, la Guvern, la DNA, la Parchet, la Consiliul de discriminare și așa mai departe. Însă ei nu fac decât să-și camufleze propria vinovăție și iresponsabilitate”. 

Profesorii dau note mari pentru a evita reclamațiile părinților nemulțumiți

Presiunea din exterior exercitată pe umerii dascălilor este, uneori, foarte mare, motiv pentru care unii profesori refuză să-și mai bată capul. „Sunt și profesori care au un nivel de integritate scăzut și care dau note mari ca să evite conflictele. Mai bine îi dau un 9 în loc de 6 și am terminat discuția. Sau nu-l las corigent și-mi fac și eu concediul pe vară liniștit”.

De partea cealaltă, avem de-a face cu o anumită stare de negare a părinților, care nu recunosc în ruptul capului nivelul scăzut al copiilor lor. „În loc să facă ce au de făcut pentru copii, să aibă grijă de ei și de educația lor, nu mai bine dau ei vina pe sistem? Nu mai bine faci vreo cinci sesizări penale și nepenale pe la inspectorate?”

Marian Staș a precizat că asistăm la ceea ce în termeni psihologici se numește eroare fundamentală de atribuire. „Elevii dau vina pe părinți și pe profesori că nu știu ei carte. Prinții dau vina pe copii că nu învață și pe profesori că le-au permis copiilor, într-un fel sau altul, să nu știe carte. Iar profesorii se plâng și de copii și de părinți”. 

Prin urmare, oricum am da-o, nu e vina nimănui, dar e vina tuturor. 

De ce este Evaluarea Națională un examen prost gândit

Evaluarea Națională, consideră specialistul, este un examen care necesită îmbunătățiri fundamentale. În primul rând, subiectele sunt foarte ușoare. Iar de aici pornesc toate celelalte probleme. „Subiectele de la Evaluarea Națională sunt foarte ușoare, iar asta nu demonstrează decât o calitate foarte slabă a școlii pe care copiii o fac în gimnaziu. Apoi, și mai trist este faptul că nici măcar subiectele acestea foarte ușoare nu le sunt elevilor accesibile, nici măcar pe acestea nu știu să le facă”.

Pe de altă parte, specialistul consideră că subiectele, care devin de la un an la altul din ce în ce mai facile, influențează în mod direct procesul de ierarhizare a elevilor, un proces care nu este corect mai ales în cazul celor cu medii foarte mari. „Faptul că există doar două examene, la română și matematică, în ideea în care elevul la școală are 15, 16 discipline de studiu, este o altă problemă. Este falimentar din start să încerci să afli câtă carte știu copiii testându-i doar la două materii”.

Soluții: Evaluarea Națională, înlocuită cu examene de admitere susținute de licee

Marian Staș consideră că examenul de Evaluare Națională ar trebui eliminat, iar liceele ar trebui să organizeze fiecare propriul examen de admitere. Cum era odinioară. „Pledoaria mea întotdeauna a fost pentru examene de admitere susținute de către licee”. Nu ar mai conta atunci media generală din gimnaziu și nici media de la Evaluarea Națională, un examen care ar dispărea.

L-am întrebat pe Marian Staș dacă nu cumva acest lucru ar putea duce la o explozie a meditațiilor, un fenomen existent deja și foarte greu de ținut sub control. „În momentul în care se va construi un alt mecanism de formare a profesorilor, în momentul în care vom avea un alt mecanism de carieră didactică, un alt model curricular, în momentul în care se va construi un întreg ansamblu bazat pe meritocratie, meditațiile nu-și vor mai avea rostul”, a răspuns specialistul. 

Marian Staș îi dă ca exemplu pe elevii de la Lazăr, primul liceu pilot din România. „Echipa de la Lazăr a spus în repetate rânduri că de trei ani de zile copiii de acolo, elevi în clasa a XII-a, nu au mai făcut meditații și le-a fost suficient. Au luat Bacul și au luat la facultate cu ceea ce au făcut și au lucrat la școală”. 

Expertul consideră că indiferent de motive, când tragi linie, la urmă rămân integritatea dascălilor și responsabilitatea părinților. Copiii, care sunt la mijloc, ar trebui să beneficieze de grija și de atenția ambelor părți. Deocamdată, însă, nu sunt decât o minge de ping-pong plasată de la un jucător la altul pe nisipul mișcător al unui sistem găunos, plin de hibe, încremenit în paradigme comuniste și de neclintit.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE