Evaluarea Națională îi transformă pe elevi în mici impostori. Un fost secretar de stat propune ca examenul să fie dat din mai multe materii și cu subiecte pe model PISA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mihaela Popa, profesoară de matematică și fost consilier de stat în Ministerul Educației, consideră că examenul de Evaluare Națională sub forma testelor grilă trebuie regândit. Motivul? Copiii care nu s-au pregătit bifează răspunsurile la nimereală, pot avea norocul să ghicească răspunsul corect și să obțină o notă nemeritată. „Mai mult, cei care finalizează pe jumătate un exercițiu nu sunt deloc punctați - ceea ce nu este corect - la fel și cei care sunt foarte buni, dar au avut o clipă de neatenție”, consideră dascălul. Soluția? O evaluare pe modelul testărilor PISA, care să urmărească modul de gândire logică.
Cuprins:
- Educația formelor fără fond. „Matematica nu se învață după modele, șabloane sau pe dinafară!”
- Profesor: „Testele grilă îi dezavantajează atât pe elevii mai slabi, cât și pe cei foarte buni”
- Învățământul gimnazial, până în clasa a IX-a. „Apoi, examen de admitere sau o Evaluare Națională gândită altfel”
- Elevii, testați la mai multe materii în cadrul unui singur examen. „Subiectele să fie de tip PISA”
- „Examenul de Evaluare pe care-l avem noi nu există nicăieri în lume”
Educația formelor fără fond. „Matematica nu se învață după modele, șabloane sau pe dinafară!”
Mihaela Popa este profesoară de matematică în Iași. Fost consilier de stat în Ministerul Educației, dascălul consideră că examenul de Evaluare Națională ar trebui, dacă nu eliminat, măcar regândit. „Evaluarea Națională a fost introdusă pentru prima data în anul 2011. Și iată, suntem în 2026, iar sistemul funcționează, în continuare, după aceleași criterii”, a precizat profesoara pentru Libertatea.
Însă, în tot acest timp, s-ar fi putut face niște analize, s-ar fi putut trage niște concluzii, iar apoi am fi putut gândi niște modificări, niște ajustări. „În așa fel încât examenul să fie unul eficient, să reflecte cu adevărat nivelul copiilor și performanța lor. Sau, am fi putut renunța cu totul la această testare, care nu este decât o mare formă fără fond”, consideră dascălul.
Mihaela Popa a precizat că, dacă acum 10 ani la matematică au luat note sub 5 în jur de 30-40% dintre copii, astăzi procentul se ridică la peste 80%. „Anul acesta, la simularea organizată la nivelul județului Iași, 85% dintre elevii din mediul rural nu au reușit să obțină notă de trecere la matematică. Este un procent uriaș, care, însă, nu ar trebui să mai mire pe nimeni. De la un an la altul, rezultatele sunt din ce în ce mai slabe, așa că era de așteptat să ajungem aici. Însă, în ritmul acesta, în curând, nu vom mai avea deloc educație în mediul rural”.
Profesor: „Testele grilă îi dezavantajează atât pe elevii mai slabi, cât și pe cei foarte buni”
Există foarte mulți copii, continuă profesoara, mai ales din zonele defavorizate, care, în cadrul examenului de Evaluare Națională, nu pot finaliza nici măcar un exercițiu la matematică. Nu-l pot duce cap-coadă. Dar bifează, totuși, niște operațiuni, niște pași, parcurg niște etape în rezolvarea acelui exercițiu. „Dacă testul ar cere rezolvarea completă a itemilor, acești copii ar obține un punctaj mai mare. Însă, pentru că vorbim despre un test grilă, care cere doar bifarea răspunsului corect, ei nu sunt deloc punctați”. Și iată cum un elev care ar lua o notă de trecere pică acest examen.
Mihaela Popa a precizat că procentul elevilor din Iași care nu au luat notă de trecere la simularea Evaluării Naționale ar fi putut fi mult mai mic. „Eu sunt convinsă că dacă ar fi trebuit să rezolve subiectele pe fiaoa de examen, mulți dintre ei ar fi ajuns la note de 5, 6 sau chiar 7. Iar cei care ar fi rezolvat itemul cap coadă ar fi obținut note de 9 și 10”.
Pe de altă parte, continuă profesoara, și elevii foarte buni sunt dezavantajați. „Acestor elevi buni și foarte buni le este frică să nu-și piardă concentrarea și să greșească din neatenție. Din nou, nu este corect ca un elev care a rezolvat o problemă - să spunem într-o proporție de 80-90% - să nu fie punctat deloc”.
Nu în ultimul rând, îi avem pe acei copii care nu s-au pregătit suficient de bine și care bifează în chestionar la nimereală. Poate, cine știe, vor avea noroc și vor nimeri răspunsul corect. Evident, sunt multe cazurile în care așa se și întâmplă. Însă, asta nu înseamnă că acei copii merită notele obținute, cum nu înseamnă că știu materia.
Mihaela Popa a precizat că, gândit sub această formă, examenul de Evaluare Națională la matematică nu evaluează cu adevărat gândirea copilului, modul în care judecă, volumul de informație și modul în care aplică teoria. „La ce ne ajută o simulare sau chiar un examen de tip grilă dacă eu, ca profesor, nu-mi dau seama la ce pas în rezolvarea unui item s-a oprit copilul respectiv?”.
Pentru a evalua un elev la matematică, profesorul ar trebui să-și dea seama cum gândește acel copil, ce conexiuni logice face, cum judecă, cum analizează. Pe când, grila nu este decât un tabel cu niște rezultate pe care elevii le pot bifa și la întâmplare, în speranța ca vor ghici răspunsul corect. Și iată cum sistemul îi transformă pe acești copii în niște mici impostori.
„De unde știu eu cum a ajuns elevul la acel rezultat? Dacă l-a nimerit pe cel corect, mă pot gândi că poate l-a trecut la nimereală. Dacă a greșit răspunsul, poate, cine știe, copilul o fi greșit la final. Și atunci nu merită, totuși, să fie punctat pentru cât a rezolvat?”.
Învățământul gimnazial, până în clasa a IX-a. „Apoi, examen de admitere sau o Evaluare Națională gândită altfel”
Profesoara Mihaela Popa consideră că învățământul gimnazial ar trebui prelungit până în clasa a IX-a. „Copiii să intre în sistem la 6 ani și să iasă la 16 ani. Iar în tot acest timp, din doi în doi ani, ei să treacă prin câte o testare cu consecințe directe asupra oamenilor care activează în sistem. De exemplu, dacă într-o clasă toți copiii iau nota patru, este clar că vina aparține profesorului care ar trebui înlocuit. Pentru că un copil care vine zi de zi la școală, fără să-și facă temele și fără să se pregătească suplimentar acasă, dacă are un profesor bun, ar trebui să fie de minimum nota 6”.
Mihaela Popa consideră că până în clasa a IX-a elevii ar trebui să învețe cultură generală și să treacă serios prin toate materiile, nu să se concentreze doar pe Limba română și matematică.
Apoi, după vârsta de 16 ani, tinerii ar trebui să dea examen de Evaluare pentru a intra la liceu, a mai precizat profesoara. Cine dorește. Cine nu, se poate îndrepta către școlile de meserii, învățământul dual, către școlile profesionale, școli care nu ar mai trebui privite ca fiind doar niște rebuturi. „Un tânăr de 16 ani poate intra în câmpul muncii. Avem legea uceniciei care îi avantajează deopotrivă și pe copii, și pe antreprenori. Nu este rușinoasă, sau nu ar trebui să fie rușinoasă nicio meserie”, mai consideră profesoara.
Elevii, testați la mai multe materii în cadrul unui singur examen. „Subiectele să fie de tip PISA”
Cât despre subiectele care ar putea fi gândite pentru Evaluarea Națională, profesoara Mihaela Popa este de părere că acestea ar trebui să fie de tipul celor PISA. „Aș introduce întrebări care să mă ajute pe mine, evaluator, să descopăr gândirea logică a copiilor. Iar informația pe care să o aibă ei de asimilat să fie una de bază. Mă refer la cunoștințe minime, fără a de da vreo bibliografie. Am preveni, astfel, asimilarea prin memorare, rezolvând modele, teste de antrenament, tipare și șabloane”.
Mihaela Popa a declarat că elevii au ajuns să învețe pe dinafară anumite tipuri de exerciții care le pică la examen, iar acest lucru este cât se poate de toxic. Nu-i ajută la absolut nimic. „Dacă îi scoți din aceste tipare, ei nu sunt în stare să rezolve nimic altceva. Și iată cum ne trezim în clasa a IX-a cu un copil care a luat 9 la matematică dar, în realitate, el este de nota cinci sau chiar mai puțin”.
Însă, până la această Evaluare Națională de la finalul clasei a IX-a, elevii ar trebui să dețină un bagaj de cunoștințe generale. Un copil, consideră Mihaela Popa, ar trebui să știe matematică, română, istorie, geografie, fizică, limbi străine, biologie etc. „Să aibă o cultură generală solidă. Acesta este motivul pentru care aș opta în cadrul Evaluării Naționale pentru un singur examen care să cuprindă mai multe subiecte din toate aceste discipline. Practic, acest sistem i-ar obliga pe copii să învețe pe parcursul gimnaziului la fel de bine la toate materiile, nu doar la două”.
Profesoara ne-a mărturisit că ar insista foarte mult pe aplicațiile practice și ar modifica și sistemul de notare. „Nu aș mai merge pe ponderea 50% matematică - 50% Limba română. Aș acorda o pondere și celorlalte materii, în funcție de liceul la care dorește să dea admitere copilul”.
„Examenul de Evaluare pe care-l avem noi nu există nicăieri în lume”
Vina pentru situația în care se regăsesc astăzi copiii aparține sistemului, dar și părinților, consideră dascălul. „Trebuie să recunoaștem și să ne asumăm un lucru: în școli nu avem suficienți profesori, mai ales în mediul rural. Profesorii de matematică, de fizică sau chimie aproape că-i numeri pe degete. Trebuie să gândim, prin urmare, politici educaționale care să-i atragă pe tineri în sistem. Apoi, într-adevăr, ca în orice alt domeniu, în învățământ există cadre didactice pregătite și mai puțin pregătite. Dar, în momentul în care vorbim despre 85% copii cu note sub nota 5 la simulare, deja problema este una a sistemului. Trebuie să avem realitatea cifrelor, totuși. Aici nu mai putem vorbi punctual”.
Însă, cei care au aplaudat „România Educată” nu au schimbat nimic, mai spune dascălul. Nici cei care au aplaudat reforma lui Daniel David nu au încercat să scoată sistemul la lumină, să-l aducă pe linia de plutire. „În sistemele de educație din afară nu există examen de Evaluare Națională. Nicăieri în lumea asta nu există așa ceva. Mă aștept de la domnul Bolojan să vină cu schimbări”, a mai punctat profesoara.
