Reducerea numărului de clase, consecințe dintre cele mai grave

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” trag un semnal de alarmă privind criza gravă în care s-a adâncit sistemul de învățământ preuniversitar, generată de măsurile de austeritate impuse prin Legea Bolojan.

Sindicatele acuză că, în procesul de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027, numeroase școli din mediul urban și rural se confruntă cu reducerea drastică a claselor de gimnaziu și liceu.

Această măsură este rezultatul creșterii forțate a numărului de elevi per clasă, soluție dictată de politici de reducere bugetară, ignorând complet impactul asupra elevilor. „Aplicarea Legii nr. 141/2025 a determinat supraaglomerarea claselor, degradând calitatea actului educațional”, subliniază sindicatele.

La anul, școlile vor rămâne cu mai puține clase de gimnaziu și liceu. Sindicaliștii cer Guvernului renunțarea la măsurile impuse de Legea Bolojan
Supraaglomerarea claselor duce la scăderea calității actului educațional. Foto: Shutterstock

Sindicatele atrag atenția asupra consecințelor grave ale acestor decizii. Clasele supraaglomerate, cu peste 32 de elevi, fac imposibil lucrul individualizat cu elevii, cresc riscul de abandon școlar și determină dispariția a peste 2.000 de posturi didactice la nivel național.

Profesorii resimt o stare de nesiguranță, iar comunitățile educaționale sunt afectate de tensiuni și incertitudini. „Elevul a fost complet absent din calculele decidenților, deși el este primul care resimte efectele acestor măsuri”, se mai arată în comunicat. 

Sindicate: „Un sistem educațional subfinanțat nu poate livra performanță”

Subfinanțarea sistemului educațional a devenit o politică constantă, mai atrag atenția sindicaliștii, care acuză faptul că bugetul insuficient alocat educației obligă școlile să funcționeze fără resursele necesare. „Un sistem educațional subfinanțat nu poate livra performanță, nu este stabil și nici echitabil; el poate doar să supraviețuiască, sacrificând șansele reale ale copiilor la o educație predictibilă”, avertizează sindicatele din învățământ.

La anul, școlile vor rămâne cu mai puține clase de gimnaziu și liceu. Sindicaliștii cer Guvernului renunțarea la măsurile impuse de Legea Bolojan
Sindicatele din Educație amenință cu declanșarea unei greve generale. Foto: Libertatea

Sindicaliștii încă așteaptă o întâlnire cu președintele Nicușor Dan

În acest context, sindicatele cer abrogarea prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au generat criza actuală, oprirea reducerii posturilor didactice și creșterea alocării bugetare pentru educație. De asemenea, organizațiile sindicale solicită reluarea dialogului social real cu autoritățile. „Respingem ferm abordarea prin care educația este tratată ca instrument de acoperire a deficitului bugetar”, se subliniază în comunicat.

Dacă aceste solicitări nu vor fi luate în considerare, sindicatele anunță intensificarea acțiunilor de protest, utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor angajaților și garantarea dreptului copiilor la educație de calitate. Totodată, liderii sindicali îi reamintesc președintelui Nicușor Dan despre întâlnirea amânată de peste două luni, necesară pentru discutarea situației critice din sistemul educațional, generată de măsurile promovate de Guvernul Bolojan.

Sindicatele amenință cu grevă generală în luna mai

Angajații din sistemul de învățământ vor intra, cel mai probabil în luna mai, în grevă generală, a declarat, joi, într-o ședință a Comisiei de Dialog Social, liderul Ligii Învățământului Preuniversitar din Botoșani, Liviu Axinte, scrie Agerpres.

El susține că membrii de sindicat sunt nemulțumiți atât de comasarea și reorganizarea școlilor, dar și majorarea normei didactice la 20 de ore pe săptămână, în baza Legii 141/2025, precum și de intenția de reducere a fondului de salarii din instituțiile publice cu 10%.

„Probabil, vom ajunge la grevă generală în luna mai, așa cum am făcut în 2023. Facem în aceste zile chestionarea membrilor de sindicat privind formele de protest, preconizând că vom ajunge la greva generală”, a afirmat Axinte.

Acesta susține că în urma aplicării prevederilor Legii 141/2025 au dispărut, la nivelul județului Botoșani, 377 de posturi, iar prin reducerea cheltuielilor cu salariile ar putea dispărea alte aproximativ 200.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.