Chiar dacă, la prima vedere, un parfum poate fi ușor de ales, ținând cont că totul e subiectiv, trebuie să avem în vedere anumite aspecte. De aceea am cerut părerea specialiștilor. Alex Amariței, Managing Partner Romscent Trading, a acceptat provocarea Libertatea de a demonta mituri legate despre parfumuri, de a explica de ce parfumurile orientale au trecut de la un produs de nișă la una dintre cele mai dinamice categorii din industria frumuseții, dar mai ales cum se depozitează parfumurile pentru a-și păstra caracteristicile chiar și după mai mulți ani.
Libertatea: Cum a ajuns un român să aducă parfumurile orientale în întreaga Europa?
Alex Amariței: Extinderea către parfumeria accesibilă a venit dintr-o căutare constantă de inovație și diferențiere. În momentul în care am decis să diversificăm portofoliul dincolo de spațiul european, am început un proces riguros de identificare a producătorilor relevanți la nivel global. Am vizitat fabrici de pe mai multe continente, analizând atât standardele de producție, cât și autenticitatea ADN-ului olfactiv. Alegerea partenerilor din Emiratele Arabe Unite a fost una strategică, bazată pe calitatea excepțională a ingredientelor, tradiția parfumeriei și capacitatea lor de a livra compoziții cu adevărat distinctive. Această deschidere către UAE ne-a permis nu doar să introducem un nou segment pe piețele europene, ci să contribuim activ la transformarea preferințelor consumatorilor și la dezvoltarea unui fenomen care astăzi are o relevanță comercială și culturală semnificativă în întreaga regiune
Cele mai mari mituri despre parfumuri
Care este cel mai mare mit despre industria parfumurilor?
Unul dintre cele mai mari mituri este că valoarea unui parfum este dată în principal de brand sau de originea sa geografică. În realitate, calitatea unei creații olfactive ține de complexitatea formulei, de concentrație și de echilibrul dintre ingrediente, nu de eticheta de pe flacon. Un alt mit important este că parfumurile trebuie să fie „ușor de purtat” pentru a avea succes comercial. Vedem tot mai clar că piața evoluează în direcția opusă: consumatorii caută identitate, profunzime și semnătură personală, chiar dacă asta înseamnă să iasă din zona de confort. Poate cel mai interesant este însă mitul legat de diferențele dintre parfumeria occidentală și cea orientală adesea simplificate sau chiar greșit înțelese. În realitate, granițele devin din ce în ce mai fluide, iar marile case de parfumuri creează astăzi pentru un public global, îmbinând tradiții, ingrediente și stiluri într-un mod mult mai sofisticat decât în trecut. Pentru noi, industria parfumurilor nu mai este despre conformare, ci despre exprimare, iar asta schimbă complet regulile jocului
Crezi că succesul parfumurilor arăbești este o modă sau o schimbare de durată?
După aproape 12 ani de activitate în acest segment și analizând evoluția sa în cadrul portofoliului nostru, este clar că nu vorbim despre un trend, ci despre o schimbare structurală în piață. Consumatorii de astăzi aleg mult mai conștient. Nu mai discutăm despre alternative la lux, ci despre apariția unui nou tip de lux, unul pragmatic, expresiv și accesibil. Este un lux care pune accent pe calitatea experienței și pe identitatea personală, nu doar pe notorietatea brandului. În același timp, vorbim despre un consumator mult mai informat, care descoperă rapid tendințele globale și caută produse care oferă personalitate, poveste și autenticitate, fără ca prețul să devină o barieră. Acest fenomen a schimbat fundamental dinamica pieței, iar branduri precum Gulf Orchid, Paris Corner, French Avenue, Swiss Arabian sau Khadlaj sunt printre cele mai relevante exemple ale acestei transformări. Prin platforme precum Romscent, propunem un univers în care premium și accesibil coexistă, iar parfumeria devine o experiență incluzivă, nu exclusivistă.
TikTok a schimbat modul în care cumpărăm parfumuri
Cât de mult au contribuit rețelele sociale la explozia acestui fenomen al parfumurilor orientale?
Impactul rețelelor sociale a fost esențial în accelerarea și validarea acestui fenomen la scară globală. Platforme precum TikTok, YouTube și Instagram au schimbat complet modul în care consumatorii descoperă și aleg parfumurile. Am asistat la un comportament extrem de interesant: milioane de utilizatori făceau așa-numitele „blind buys” achiziții bazate exclusiv pe review-uri, recomandări și descrieri creative, fără a testa fizic produsul. Acest lucru a oferit o expunere masivă parfumurilor fabricate în Emiratele Arabe Unite și a contribuit la democratizarea accesului către aceste branduri. Rețelele sociale au reușit să traducă foarte bine complexitatea parfumurilor accesibile într-un limbaj comun, dar și aspirațional, punând accent pe experiență, pe emoție și pe storytelling. În același timp, au accelerat viteza cu care tendințele devin globale. Într-un context în care consumatorii sunt din ce în ce mai conectați și mai curioși, social media nu doar că a susținut această creștere, ci a devenit unul dintre principalele motoare ale transformării pieței parfumurilor
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/parfumuri-alex-amaritei-1-scaled.jpg)
Cum ai descrie gustul românilor în materie de parfum?
Gustul consumatorului român a evoluat semnificativ în ultimii ani și se definește astăzi printr-un echilibru interesant între preferința pentru clasic și deschiderea către nou. Pe de o parte, observăm o atașare constantă față de structurile olfactive consacrate : notele florale, fougère sau compozițiile elegante, atemporale rămân repere importante. Pe de altă parte însă, consumatorii devin din ce în ce mai curajoși și mai curioși, explorând zone care, în trecut, erau mai puțin accesate. Un exemplu foarte relevant este evoluția parfumurilor dulci. Dacă în mod tradițional acestea erau asociate mai ales cu publicul feminin, în ultimii ani vedem tot mai mulți bărbați care adoptă formule masculine sau unisex cu accente gurmande sau boozy, asumându-și o expresivitate olfactivă mult mai liberă. În același timp, consumatoarele ies din zona de confort și experimentează mai mult: aleg parfumuri jucăușe, gurmande, dar își completează paleta și cu note clasice, menținând un echilibru între familiar și explorare. Per ansamblu, vorbim despre un consumator mai educat, mai deschis și mai sigur în alegerile sale, care nu mai caută doar un parfum, ci o formă de expresie personală
Ce preferințe au femeile? Dar bărbații?
Astăzi, delimitarea clasică între „parfumuri de damă„ și „parfumuri de bărbat” devine din ce în ce mai fluidă. Vorbim, mai degrabă, despre parfumuri ca formă de expresie personală – fiecare își alege ceea ce poartă în funcție de stil, stare și identitate, nu de eticheta de gen. În cazul femeilor, observăm o ancorare în reperele clasice, notele florale și compozițiile fresh-citrice rămân dominante, mai ales în sezonul cald. În sezonul rece însă, preferințele se mută clar către zona gurmandă, unde vanilia și mierea au devenit ingrediente-cheie. În același timp, un trend tot mai vizibil este cel de flormand, care îmbină eleganța florală cu accente dulci, aducând un plus de modernitate și versatilitate. Pe de altă parte, bărbații rămân ancorați în zona clasică a parfumurilor fresh sau condimentate, dar generațiile tinere aduc o schimbare interesantă: o deschidere reală către note mai puțin convenționale, precum cele acvatice reinterpretate, gurmande sau boozy. Această evoluție reflectă o dorință mai mare de experiment și asumare a unui stil olfactiv personal. În esență, diferențele devin mai puțin rigide, iar parfumul nu mai este definit de categorie, ci de personalitatea celui care îl poartă.
Greșelile pe care le facem când testăm un parfum
Ce greșeli fac oamenii cel mai des atunci când își aleg un parfum?
Una dintre cele mai frecvente greșeli începe chiar din modul în care aplicăm parfumul. Mulți oameni pulverizează prea aproape de piele, ceea ce reduce semnificativ suprafața de distribuție a particulelor. Contrar percepției generale, acest gest nu intensifică parfumul, dimpotrivă, îi limitează proiecția și evoluția. O a doua eroare apare în momentul testării. Parfumul este mirosit imediat după pulverizare, fără a-i oferi timp să se așeze. În primele secunde, alcoolul nu a avut încă timp să se evapore, iar ceea ce percepem este distorsionat. Ideal este să așteptăm cel puțin câteva secunde pentru a simți corect notele de vârf. În plus, atunci când testăm mai multe parfumuri și repetăm acest proces, după câteva încercări poate apărea fenomenul de anosmie, ceea ce face evaluarea și mai dificilă. Poate cea mai importantă greșeală este însă să ne lăsăm convinși de prima impresie. Un parfum este o construcție complexă, cu trei etape distincte, note de vârf, de mijloc și de bază. În primele 20-30 de minute percepem în principal deschiderea, fără a înțelege cum evoluează parfumul pe piele. De aici apar și situațiile în care un parfum ales inițial ne încântă, dar ulterior nu mai corespunde așteptărilor. Nu în ultimul rând, o greșeală importantă ține de sursa de achiziție. Dorința de a găsi „cel mai bun preț” poate duce către oferte care par prea bune pentru a fi reale, iar, de cele mai multe ori, chiar sunt. Este esențial să alegem magazine autorizate, fie ele online sau offline, pentru a avea certitudinea că achiziționăm produse originale, care oferă experiența și calitatea așteptată și care nu pun în pericol sănătatea consumatorului. În esență, alegerea unui parfum nu este un gest impulsiv, ci un proces care cere răbdare, atenție și surse de încredere
Ce parfum recomandați pentru o zi toridă de vară?
Râde. Ar trebui să mă limitez la 100 de recomandări? Pentru că vara este, poate, cel mai generos sezon în parfumerie. Pentru zilele toride, recomandarea generală este să mergem către parfumuri proaspete, luminoase, cu note citrice, acvatice sau fructate, compoziții care „respiră” și se dezvoltă frumos în căldură. Pentru bărbați, aș recomanda opțiuni precum Legacy, Perfection, Rey, Pacific Aura, Ocean Rush, Muharib, Zodiac Solmaris, Azul Velvet sau Shiyaaka Snow, iar Santorini rămâne, fără îndoială, o adevărată capodoperă olfactivă pentru sezonul cald. Pentru femei, vara este terenul perfect pentru parfumuri jucăușe și vibrante: Heavenly Lychee, Fayora și Fayora Oshino, Khair Fusion, Oravea, Banana Split sau Lady Roza sunt alegeri care combină prospețimea cu accentele gurmande într-un mod foarte actual. În zona unisex, unde libertatea de alegere este poate cea mai interesantă, recomand Mango Ice, Crème Caramel, Mojito Obsession, Vanilla on the Beach sau Pacific Aloha, parfumuri care surprind perfect energia verii. În final, regula rămâne simplă: vara nu este despre discreție, ci despre stare. Alege parfumul care te face să simți că ești în vacanță, chiar și într-o zi obișnuită.
Persistă mai mult sau mai puțin parfumurile arăbești față de cele produse în Europa?
Persistența unui parfum nu ține neapărat de originea sa geografică, ci de calitatea ingredientelor și de structura compoziției olfactive. Parfumurile asociate cu zona orientală sunt, într-adevăr, adesea percepute ca fiind mai persistente, însă acest lucru este datorat în principal tipului de ingrediente folosite, cum ar fi ambra, tămâia, oud-ul sau notele rășinoase și balsamice, care au o volatilitate mai scăzută și rămân mai mult timp pe piele. Pe de altă parte, notele citrice sau fresh, indiferent că vorbim despre parfumuri produse în Europa sau în Emiratele Arabe Unite, sunt în mod natural mai volatile. Acestea oferă o deschidere vibrantă și luminoasă, dar au o persistență mai redusă, tocmai prin natura lor. În realitate, nu putem vorbi despre o diferență absolută între „parfumuri europene” și „parfumuri arăbești”, ci despre stiluri olfactive diferite. Persistența este rezultatul echilibrului dintre ingrediente, concentrație și formulă, nu al locului în care parfumurile sunt create. Consumatorii asociază adesea parfumeria orientală cu longevitatea, dar acest lucru ține mai degrabă de preferința pentru anumite tipuri de note, nu de o regulă generală
Cum definiți luxul în parfumeria orientală?
Luxul în parfumeria orientală este o experiență completă, care începe cu primul contact vizual și continuă până la ultima notă pe piele. Nu vorbim doar despre un parfum, ci despre un univers construit în jurul lui. La nivel olfactiv, luxul este definit prin profunzime, complexitate și calitatea excepțională a ingredientelor de la oud și ambră, până la rășini prețioase și acorduri gurmande sofisticate. Sunt creații care evoluează lent, spun o poveste și creează o amprentă memorabilă. Dar la fel de importantă este și componenta vizuală. În parfumeria orientală, ambalajul nu este un simplu suport, ci o extensie a parfumului. Sticla trebuie să fie spectaculoasă, cu detalii atent lucrate, iar cutia elegantă, uneori opulentă contribuie la sentimentul de ritual și exclusivitate. Fiecare element este gândit pentru a amplifica experiența și pentru a transforma produsul într-un obiect de dorință. În esență, luxul nu mai este definit doar de raritate sau preț, ci de experiența completă pe care o oferă o combinație de autenticitate, expresie și impact vizual. Este un lux care se simte, se vede și se trăiește
După mii de clienți și ani de vânzări, ce considerați că spune parfumul despre un om?
Este o întrebare la care nu există un răspuns universal, pentru că fiecare persoană are propriul proces decizional. Unii aleg parfumul în funcție de momentul zilei sau de context, alții îl aleg pentru impactul pe care îl au asupra celor din jur, iar pentru mulți, parfumul devine un veritabil booster de încredere în sine. Din această perspectivă, parfumul nu definește neapărat o persoană în mod absolut. Nu este un indicator rigid al personalității, ci mai degrabă o extensie a acesteia. Parfumul completează o apariție, o stare, o intenție. Este un detaliu care poate accentua o anumită latură, eleganța, energia, misterul sau libertatea de exprimare fără să limiteze identitatea celui care îl poartă. În esență, parfumul nu spune cine ești, dar spune foarte bine cum alegi să te exprimi într-un anumit moment
Ce parfumuri vor fi în trend în următorii doi-trei ani?
Este întotdeauna dificil să anticipăm cu exactitate evoluția gustului consumatorului, mai ales într-un context global atât de dinamic. Cu toate acestea, există câteva direcții clare care încep deja să se contureze. În ultimii ani, parfumurile gurmande au dominat piața, însă observăm în prezent o ușoară maturizare a acestui trend. Evoluția lor naturală duce către zona de flormand compoziții care păstrează dulceața specifică gurmandă, dar o echilibrează cu note florale, oferind mai multă eleganță și versatilitate. În paralel, asistăm la o revenire puternică a trandafirului, reinterpretat în formule moderne: de la versiuni aerate, luminoase, până la compoziții complexe, cu influențe oriental-gurmande. Este un ingredient clasic care își regăsește relevanța prin inovație. O altă direcție importantă este zona parfumurilor acvatice, însă într-o interpretare diferită față de trecut cu accente mai sofisticate, note saline și o estetică mai minerală, adaptată unui consumator care caută prospețime, dar și caracter. Nu în ultimul rând, vanilia regina ultimilor ani rămâne un reper important, însă vedem cum este completată de o nouă prezență din ce în ce mai puternică: mierea. Aceasta aduce o dimensiune mai profundă, mai texturată și mai sofisticată în construcția parfumurilor. În ansamblu, tendința este clară: ne îndreptăm către compoziții mai nuanțate, mai echilibrate și mai expresive, care combină familiarul cu elemente surprinzătoare. Nu mai vorbim despre trenduri izolate, ci despre o rafinare continuă a gustului consumatorului. Cred ca trendul real va fi însăși diversitatea.
Există ingrediente care revin în forță?
Da, vedem foarte clar o revenire a unor ingrediente clasice, dar reinterpretate într-un mod contemporan. Notele florale sunt din nou în prim-plan, însă nu în forma lor tradițională, ci în compoziții mai aerate, mai moderne sau integrate în acorduri complexe, neașteptate. Trandafirul, de exemplu, este unul dintre cele mai relevante cazuri de reinventare. În paralel, notele acvatice revin într-o formă mult mai sofisticată, cu accente saline și minerale, adaptate unui consumator care caută prospețime, dar și profunzime. În zona gurmandă, pe lângă vanilie care rămâne un reper important câștigă tot mai mult teren mierea, datorită texturii sale calde și a capacității de a adăuga profunzime și rafinament compozițiilor. Nu în ultimul rând, notele condimentate continuă să joace un rol important, mai ales în parfumeria modernă, unde sunt folosite pentru a aduce structură, caracter și o semnătură distinctă. În ansamblu, nu vorbim despre o simplă revenire, ci despre o reinterpretare a ingredientelor clasice, adaptată unui consumator mult mai sofisticat și mai deschis la experiențe olfactive nuanțate
Când vorbim despre consumul cosmeticelor, ce diferențe există între Generația Z și generațiile mai mature?
Diferențele sunt mai puțin despre produs în sine și mai mult despre modul în care este abordat consumul. Generațiile mai mature tind să fie mai consecvente în alegeri. Preferă așa-numitul „parfum semnătură”, au un comportament de cumpărare echilibrat și caută stabilitate aleg un parfum care îi definește și rămân loiali acestuia pe termen lung. În schimb, Generația Z vine cu o perspectivă complet diferită. Pentru ei, parfumul nu mai este o constantă, ci o experiență. Nu se limitează la o singură alegere, ci caută diversitate, explorează și schimbă frecvent, în funcție de stare, context sau inspirație. Această generație nu mai caută să fie definită de un parfum, ci folosește parfumul ca un instrument de exprimare. Este mai deschisă către combinații, layering și către categorii olfactive variate, fără rigiditatea unui „cod” prestabilit. În esență, dacă generațiile mature caută consistență, Generația Z caută libertate. Iar această schimbare redefinește deja modul în care este construit și poziționat produsul în piață.
Ce parfumuri vor domina următorii ani
Există diferențe semnificative între modul în care folosesc parfumul arabii și europenii?
Cu siguranță, iar diferențele țin în primul rând de tradiție și de rolul pe care parfumul îl are în viața de zi cu zi. În cultura orientală, ritualul de parfumare personală are rădăcini vechi de secole și este păstrat cu rigurozitate și astăzi. Parfumul nu este doar un accesoriu, ci o parte esențială a rutinei de îngrijire, fiind asociat cu puritatea, eleganța și bunul gust. În plus, majoritatea creațiilor inclusiv cele florale îndrăznețe sau cele intense, pe bază de oud sunt percepute în mod natural ca fiind unisex. Una dintre cele mai importante diferențe este modul de aplicare. În Orient, parfumurile nu sunt purtate singular, ci stratificate. Ceea ce astăzi numim layering este, pentru ei, un ritual firesc, transmis din generație în generație. Procesul începe cu aplicarea apelor parfumate pe textile de cele mai multe ori cu bază de mosc urmată de esențe uleioase aplicate direct pe piele, care devin baza olfactivă a zilei. Acestea sunt completate ulterior de apa de parfum, aleasă în funcție de context, stare sau mesajul pe care persoana dorește să îl transmită. Ultimul pas, și poate cel mai spectaculos, este aplicarea bakhoor-ului bucăți de lemn infuzat/parfumat, arse și ai cărui vapori sunt direcționați către haine și păr. Acest gest finalizează compoziția și conferă o profunzime remarcabilă întregii experiențe olfactive. Rezultatul este un parfum stratificat, complex și profund personalizat, practic imposibil de replicat identic. În Europa, utilizarea parfumului este, în general, mai simplă și mai directă de cele mai multe ori limitată la un singur produs, aplicat punctual. Astăzi însă, vedem o apropiere între cele două lumi. Conceptul de layering câștigă popularitate și în Europa, iar brandurile din UAE reușesc să creeze un dialog între tradiția orientală și preferințele occidentale, propunând compoziții care sunt în același timp autentice și accesibile unui public global. În esență, diferența nu este doar despre parfum, ci despre experiență: în Orient, parfumul este un ritual; în Europa, este încă, în mare parte, un gest.
Dacă ar trebui să descrieți românii ca public de parfumuri în trei cuvinte, care ar fi acestea?
Curioși, expresivi și în continuă evoluție. Consumatorii români au trecut rapid de la un comportament conservator la unul explorator, sunt din ce în ce mai deschiși să încerce stiluri și categorii noi și își asumă parfumul ca pe o formă reală de expresie personală. Este o piață dinamică, care combină atașamentul față de clasic cu dorința de descoperire
Parfumurile au termen de expirare? Cât putem să le ținem deschise fără să afectăm calitatea lor?
Conform normativelor în vigoare, un parfum poate fi considerat în termen de garanție pentru o perioadă de până la 5 ani. Totuși, dincolo de acest reper standard, este mai corect să vorbim despre stabilitatea parfumului în timp. Odată deschis, produsul începe să interacționeze cu aerul, iar acest proces poate influența treptat compoziția olfactivă. În practică, un parfum își poate păstra calitatea foarte bine chiar și după mai mulți ani, dacă este depozitat corect. Factorii esențiali sunt temperatura constantă, lipsa expunerii la lumină directă și limitarea contactului cu aerul. Este important de menționat că anumite tipuri de ingrediente în special notele citrice se degradează mai rapid, în timp ce bazele mai dense, precum ambra, vanilia sau rășinile, au o stabilitate mai ridicată. Așadar, termenul de 5 ani este un reper oficial, însă experiența reală depinde în mare măsură de modul în care este păstrat parfumul și de structura sa olfactivă
Cu atâtea schimbări în rândul colecțiilor de parfumuri, cum putem să păstrăm un parfum pe care îl folosim de ani buni și a cărui miros ne stârnește anumite amintiri? Facem stoc?
Într-un context în care industria evoluează rapid și colecțiile se schimbă frecvent, este firesc să ne dorim să păstrăm acele parfumuri care au o valoare emoțională pentru noi. Da, realizarea unui stoc poate fi o soluție, dar cu o abordare echilibrată. Este important să ținem cont de faptul că, deși parfumurile pot avea o durată de viață de până la 5 ani conform normativelor, calitatea lor depinde foarte mult de condițiile de păstrare. Dacă alegem să achiziționăm mai multe unități din același parfum, recomandarea este să le depozităm în ambalajul original, într-un spațiu răcoros, ferit de lumină și variații de temperatură. În aceste condiții, parfumul își poate păstra caracteristicile mult mai bine în timp. Pe de altă parte, merită să privim și dintr-o perspectivă mai nuanțată: parfumul este strâns legat de memorie și de moment. Uneori, tocmai faptul că un anumit miros nu mai este ușor de găsit îi amplifică valoarea emoțională. În final, nu este doar despre a conserva un parfum, ci despre a păstra o emoție. Iar echilibrul între stocare și descoperire face parte din experiența autentică a parfumului.
Colaborator: Raluca Hrib
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_055fbcb628ef51c59f72a2a9596163ac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e70fa88b77b40cc7e19b0dabbd5d9ec9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4aa8601bfcee04ed7d043c77224ef664.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_23b7024396d3ddfefe27a9a80116c344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_95853dbcecd8790fb19b9717a5924a9d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f00d4b7a7610413491ee53eb75d92e3d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_8f4c3ebd19ada2ff5fce6b8717d6e435.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_81e43e3a0a5b9f5d308442b16ec0410f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ad7541ca2c588fa31cee8870ec1dff5f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_4e5d10b42789a9424cb14fd469ee9524.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2b036ec7d9c3ad12ace076f04fa2d5a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6f37ddb7a1b3ee53fb44eb58998532b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a846861970a91ab8f21152321c597478.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f97d8f1fea4e883dcca703be19a5d71b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_025e782e600be6859c7e48604857d18d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2986dde1b55e0e0f2be0384fc56aeeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f68dfc0db50b0852ed7db2232bf26c4b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2f50f2f98e3fe05cc67e7e779e36de93.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_1b5ff70c7a7c479f3e6cec1b877d3362.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_eaea233400d01abc3344f3fde17217af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_eb0b3cf831f345d52deba5b8639e0d61.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_734eb57b1a9b4bd7e012f16c40cbc74c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_143a7339b4b563b514400be790f5e730.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_407a5f93534f03ba27f86b913512f605.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_5878f2601b42895d7ee00203d79a9dea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/nicusor-dan-dezvaluie-ce-a-discutat-cu-psd-pnl-usr-si-udmr-vorbeste-de-alegerile-anticipate-si-spune-ce-guvern-si-ar-dori-e1784016018291.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ilie-bolojan-dupa-sedinta-a-pnl-foto-vlad-chirea.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ionut-galani-artist-grec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/adelina-pestritu-si-iulia-vantur.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_ae900123ce25896590d62b530a5b8997.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8cb02c182583cf38da3729242cd3b2d6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c1eb491ee8f9049584d0411e4bec95d8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/324a2194-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/bancnote-euro-10.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/litoralul-albaniei-e1783971833594.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/insula-sifnos-grecia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/horoscop-14-iulie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/de-ce-nu-mai-raceste-aerul-conditionat-greseli-frecvente.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/piersici-nectarine.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ceai-de-cozi-de-cirese.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-uleiul-de-neem-si-la-ce-foloseste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/romani-boston-casatorit-bord-nava-scoala-mircea-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/nicusor-dan-pleaca-la-kiev-la-o-luna-dupa-ce-o-drona-din-ucraina-a-explodat-in-portul-constanta-pentru-summitul-ucraina-europa-de-sud-est-la-invitatia-lui-zelenski-e1784013890337.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/furtuna-fulgere-nori-meteo-vremea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/reguli-soferi-de-tir-spania-e1784014226348.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/gettyimages-2238074428-e1780733796611.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/decizie-iccj.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/pink-floyd-the-wall-profimedia-0560345991-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/receptie-summit-nato-2026-profimedia-1115102646.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.