Melodia „Choke Me”, alegerea României pentru Eurovision, criticată aspru pentru că „glorifică strangularea” și „se joacă cu viața tinerelor”

Piesa, etichetată drept „periculoasă” și „imprudentă”

Piesa cu care România participă la Eurovision, „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, a fost etichetată drept „periculoasă” și „imprudentă” pentru că pare să glorifice strangularea erotică, o practică nesigură care poate duce la leziuni cerebrale și deces.

Activiștii împotriva violenței sexuale au declarat că melodia – în care cuvintele „choke me” (sufocă-mă) sunt repetate de 30 de ori pe parcursul celor trei minute – „se joacă cu viața tinerelor femei”.

Piesa, interpretată de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a emisiunii Vocea României, conține, de asemenea, versuri precum: „E greu să mai respir”, „Vreau să mă sufoci” și „fă-mi plămânii să explodeze”.

„Este o joacă iresponsabilă”

Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții „Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back” (Expus: Ascensiunea pornografiei extreme și cum ripostăm), a declarat că mesajul sexualizat și repetitiv „choke me” (sufocă-mă) „demonstrează o desconsiderare alarmantă față de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”.

„Piesa – și alegerea acesteia de către România/Eurovision 2026, precum și promovarea ei – reprezintă o normalizare nesăbuită a unei practici periculoase”, a declarat ea. „Este o joacă iresponsabilă cu viața tinerelor femei. Dovezile medicale recente arată că strangularea erotică frecventă le provoacă tinerelor leziuni cerebrale.”

Se cere descalificarea sau modificarea versurilor

Reacțiile negative împotriva piesei s-au propagat rapid în mediul online, mulți fani Eurovision cerând descalificarea acesteia sau modificarea versurilor.

Anul trecut, o plângere depusă de BBC către Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) – organizația care coordonează concursul – a dus la interzicerea titlului și a versurilor piesei Maltei. Aceasta conținea un joc de cuvinte în care termenul „kant” („a cânta” în malteză) suna precum cuvântul obscen „cunt”.

În anii precedenți, EBU a impus participanților să elimine cuvinte precum „shit” și „pussy” din versurile melodiilor lor.

Din informațiile obținute de The Guardian, BBC nu a depus o plângere cu privire la piesa României din acest an, iar videoclipul melodiei poate fi vizionat pe site-ul oficial al EBU. Atât BBC, cât și EBU au fost contactate pentru comentarii.

Luând apărarea piesei, Căpitănescu a declarat că metafora din spatele imaginilor grafice se referă la sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și de a fi sufocat de propriile îndoieli.

„Este înfricoșător”

Youtuberul norvegian specializat în Eurovision, ESC Norway – de profesie psiholog – a afirmat că reprezentanta României folosește această practică, interzisă în industria pornografică din Marea Britanie, pentru a „genera controversă”.

„Știu exact ce fac și folosesc un subiect care este acum popular și normalizat prin cultura porno, ceea ce este cu adevărat periculos,” spune acesta. „Știu că acesta este un trend și ceea ce se întâmplă este extrem de înfricoșător.”

Modificări cerebrale la femeile care au fost „sufocate”

Studii realizate anul trecut au arătat că peste jumătate dintre persoanele cu vârsta sub 35 de ani au experimentat strangularea, în timp ce aproape o treime credeau, în mod eronat, că există modalități sigure de a strangula pe cineva.

Numeroase cercetări au evidențiat modificări cerebrale la femeile care au fost „sufocate” în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv markeri ai leziunilor cerebrale și perturbări ale emisferelor cerebrale asociate cu depresia și anxietatea.

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că au simțit anxietate în timpul sau după ce au fost strangulați, în condițiile în care chiar și un moment trecător de strangulare poate duce la probleme de sănătate pe tot parcursul vieții.”

Educație și o creștere a gradului de conștientizare

McGlynn a adăugat: „Ceea ce demonstrează acest lucru este nevoia disperată de o mai bună educație și de creștere a gradului de conștientizare cu privire la pericolele la care sunt expuse femeile”.

„Ceea ce mă deranjează este faptul că multe tinere nu își doresc să participe la acte de strangulare, însă normalizarea acestei practici le face să simtă că trebuie să o facă, în ciuda propriului instinct care le spune că nu este corect și, pentru unele, în pofida faptului că îi cunosc pericolele. Promovarea acestui fenomen în acest mod le face pe tinerele femei să reziste mult mai greu presiunii. Iar faptul că nu rezistă le pune în pericol propria sănătate și chiar viața. De ce ne pasă atât de puțin de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei?”, a adăugat ea.

Boicot parțial din cauza participării Israelului

În același timp, Eurovision se confruntă cu un boicot parțial al ediției din acest an din cauza participării Israelului, care este acuzat de comiterea unui genocid împotriva palestinienilor din Gaza. De asemenea, țara a fost acuzată că a folosit competiția în scopuri propagandistice în 2025, când guvernul israelian a finanțat reclame pe rețelele de socializare pentru a încuraja publicul să voteze propria piesă, care s-a clasat pe locul al doilea.

Televiziuni publice din întreaga Europă, inclusiv din Irlanda, Țările de Jos, Belgia, Spania, Islanda și Finlanda, au solicitat un audit al sistemului de vot după rezultatul surprinzător, pe fondul acuzațiilor că cetățeni israelieni ar fi folosit carduri de credit europene pentru a vota de zeci sau chiar de sute de ori.

Unii fani au speculat că aceasta a fost cauza discrepanței dintre punctajul maxim de 12 puncte acordat reprezentantului Israelului de către publicul din Marea Britanie și cele zero puncte oferite de juriul de specialitate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE