Oana către Mărioara
”E o imbecilă, năpârcă şi tâmpită”
”E proastă făcută grămadă, oligofrenă, penibilă, analfabetă, amărâtă”
„O suspectez pe mama că are o legătură amoroasă cu un bărbat mult mai tânăr decât ea”.
„Eşti proastă!. Eşti mai proastă decât, decât… decât moartea eşti mai proastă! Eşti cea mai penibilă persoană. Nu te mai satură Dumnezeu, hrăpăreaţo, ordinară împuţită”
”Eşti praf! Tocmai pentru că eşti satanistă şi vicleană, Dumnezeu ştii cum te va trăsni? De n-ai să te mai poţi ridica de jos! Şi ai să plăteşti atât de scump, toate aceste minciuni, toate aceste încercări, hahaleră ce eşti, de a mă face pe mine mincinoasă”.
”Nu, nu vreau să moară, nici gând, ar fi prea simplu să fie doar atât. Moartea în somn este pentru oamenii buni, nu pentru ea. Mă rog să-şi ispăşească toată pedeapsa, apoi să moară îngheţată în tomberon, după ce simte cum e să rămână fără bani de medicamente şi să nu aibă ce mânca. Vreau să se chinuie mult, să aibe maţele pe stradă sau unde o vrea Cel de Sus care îi va da exact după păcura şi smoala din creierii aia bolnavi. Fizic, îmi este greaţă să vorbesc de canalia asta. La tribunal nu îndrăzneşte să vină să mă înfrunte, pentru că otrepele ca ea sunt şi laşe, asta printre multitudinea de calităţi pe care le are”.
Mărioara despre Oana
„Este un înger cu suflet de diavol. De când s-a căsătorit cu Pepe a început acest circ. Sunt foarte convinsă că el e de vină. Are un interes foarte simplu: banii!. Pepe e o glugă de coceni”.
„De când am în familie etnia asta, nu îi mai suport pe rromi. Ea este prostită şi ameţită de această etnie. Ma deranjează că sunt cuscra cu Ion Talent.”
”Dacă se mai iau de mine, le fac rău şi eu”. ”Oana e un copil tâmpit”
”Pe Oana Zăvoranu s-o bag în p…a mă-sii dacă se mai interesează de mine. Asta nu mai are linişte, nu mai poate să doarm de ce fac eu. Eu mă p.. pe ea şi pe bărbatul ei. Orice mi s-ar reproşa îmi este scârbă să-i mai răspund acestei fete. Asta nu e copil, e diavol. Nu vreau să mai aud de această făptură”
”Nu au bani. Vor să mor eu, ca să profite”