Libertatea: Ester, cine ți-a descoperit talentul muzical și cine te-a ajutat să-l valorifici?
Ester Peony: Îmi place să cânt de mic copil. M-am născut într-o familie de muzicieni, tatăl meu, când avea vreo 16-18 ani, a fost la diverse concursuri, l-a cunoscut și pe Marius Țeicu, doar că după aceea, a cunoscut-o pe mama și, cumva, nu a mai vrut să continue cu muzica. Și pe mama o mai ascultam prin casă fredonând.
Prin anul 2001 ne-am mutat în Canada, am urmat acolo cursuri de canto, jazz. Aveam 7 ani. Am fost și la miniconcursuri prin Canada, în Montreal, pentru că acolo am locuit vreo 5 ani, a fost o experiență foarte frumoasă.
Apoi ne-am întors în România. Mama m-a înscris la Liceul de muzică Dinu Lipatti din Pitești, a trebuit să urmez cursuri de pian un an, după care m-am transferat la chitară clasică. Iar în clasa a noua m-am înscris la canto clasic.
M-am împrietenit foarte tare cu muzica, am învățat teorie muzicală și apoi m-am înscris la Conservator, tot secția canto clasic, dar în anul doi am înghețat anul. Am avut o perioadă mai încărcată de concerte, deoarece în 2015 am lansat cu Vescan piesa “Sub aripa ta”, a fost pe la radiouri, pe la TV, după care am făcut un grup cu Puia, cu Vescan, cu Doddy, cu Anastasia și am mers într-un miniturneu prin țară. Și, cumva, nu am putut să mă concentrez ca lumea pe Conservator, dar o să reiau în curând cursurile.
În 2015, muzica a devenit o sursă de venit pentru tine?
Da, atunci a fost un moment foarte bun pentru mine, în care am început să mă bucur de primii bănuți. Țin minte că m-am dus în mall, îmi doream de foarte multă vreme un ruj și am reușit, în sfârșit, să mi-l cumpăr! Mă bucur în orice moment, chit că fac bani, chit că nu fac, pentru mine muzica este totul.
Ai avut și alte joburi în paralel cu muzica?
Alt job în afară de muzică nu am avut. Am compus pentru alți artiști, DJ Rhyno și Sylvia, Pepe, Tammy, pentru un artist bulgar.
Ți-ai imaginat vreodată că vei ajunge să reprezinți România la Eurovision?
De foarte mică mă uitam la Eurovision. În 2012 m-am uitat cu mama la concurs, câștigase Loreen cu “Euphoria” și acela a fost momentul în care am zis: “Măi, parcă mi-aș dori și eu să ajung acolo”. Am trimis gândul în Univers și iată că acum mai am puțin și ajung la Tel Aviv.
Cum s-a născut piesa “On a Sunday”?
Eram în studio, Alex își acorda chitara, iar pe mine m-au blocat acele acorduri: “Sună chiar mișto!”. Și atunci, mi-a venit în cap linia de voce, iar de acolo a luat amploare totul. Prietena noastră cea mai bună, compozitoare și ea, Badea Ioana Victoria, a scris versurile acestei piese frumoase.
Face canto cu Crina Mardare: „M-a ajutat foarte mult, am prins forță în glas”
Cine a fost cu ideea ca piesa să fie înscrisă la Eurovision?
Tatăl producătorului mi-a zis: „Uite că sunt înscrieri la Eurovision, ce ar fi să participați și voi?”, iar noi: „Da, chiar ar fi o idee bună”. Începusem deja să lucrăm la piesă, nu era făcută strict pentru Eurovision, dar m-am dus la Alex și i-am zis să înscriem piesa, să vedem ce iese.
Cum îți întreții vocea?
Fac pauze vocale. Zilnic sau la două zile fac vocalize. Mă pregătesc cu Crina Mardare, mă duc de vreo 2-3 ori pe săptămână la dânsa, am învățat foarte multe. De vreo lună fac canto cu dânsa și m-a ajutat foarte mult, am prins forță în glas, mă bucur și îi mulțumesc.
Care consideri că sunt atuurile tale în competiția europeană? Piesa, vocea, povestea?
Nu m-am gândit la asta. Cred că tot pachetul. Cred că trebuie să lucrezi la tot, la voce, la show, la toți cei care sunt pe scenă, să fie chimie. Chimia dintre noi contează cel mai mult, pentru că vrem să transmitem emoție. Vreau să le transmit românilor, dacă le place piesa mea, să voteze România pe 16 mai, în cea de a doua semifinală, și pe 18, în finală, să fie acolo cu mine!
Foto: Dumitru Angelescu
Citește și: VIDEO | Legătura miraculoasă dintre București și Notre-Dame! În Catedrala Sfântul Iosif din Capitală se află o bucată din coroana de spini a lui Iisus, salvată din flăcările care au mistuit Notre-Dame