De Dana Aramă,

Sebastian Tomulescu este un jurnalist de la un post de televiziune din Capitală.

Acesta s-a simțit rău în ultimele zile, a avut dureri în piept și a început să vomite, motiv pentru care a mers de urgență la spital. Însă, experiența pe care a avut-o la Spitalul Floreasca din capitală i-a lăsat un gust amar.

„INTRODUCERE.
Am stat mult să mă gândesc dacă să scriu sau nu despre asta. Despre una dintre cele mai neplăcute experiențe pe care le-am avut în 2017.
Suntem obișnuiți să auzim că medicii din România sunt printre cei mai buni medici din lume. Așa o fi. Asta, însă, până în momentul în care ai nevoie de ei.
Săptămâna trecută m-am trezit cu niște dureri înfiorătoare in capul pieptului. Și, cum durerile creșteau și am început sa vomit, am sunat un prieten medic. Mi-a spus că sunt inconștient și că, dacă nu vreau sa chem Ambulanța, măcar să mă duc la Urgență! Acum, fac o paranteză: spitalul de urgență, în viziunea mea, e pentru URGENȚE: accidente urâte, AVC – uri etc. Mi s-a părut urât din partea mea să mă duc să „omor” timpul unor medici de acolo, timp în care se puteau ocupa de un infarct, de exemplu. Așa ca am preferat sa ma duc la CDT Victor Babeș, la privat. Mi s-au făcut instant EKG, analize, ecografie (asta, cu greu, pentru ca reincepusem să vomit plus că, din cauza durerilor, nu puteam sta drept). „Ulcer” – mi s-a spus. Doar ca nu se știa cât de grav și că, pentru asta, era nevoie de o endoscopie. Și, cum din diverse motive, nu se putea face acolo, foarte precipitat și cu un ton grav, medicul mi-a zis să mă duc la Urgență. Ba mai mult, dacă vreau, poate chema ea o ambulanță. Am refuzat și, înarmat cu rezultatele analizelor, am luat primul taxi și am plecat la Spitalul de Urgență Floreasca.

CUPRINS.
E.. Si (abia) aici începe a mea poveste. Nu voi insista pe bulibașeala de la triere, unde după ce le-am arătat analizele și le-am povestit (cu greu, pentru ca efectele calmantelor făcute intravenos începuseră sa își piardă efectul) care e problema mea, reacția lor a fost „ȘI CE VREI SA ITI FACEM NOI?” Au urmat mai multe bâlbe, apoi mi s-a explicat că, dacă nu vomit sânge, nu reprezint o urgență… Până la urmă, după o o ora de așteptare, ajung și la gastroenterologie.
Înaintea mea, într-un scaun cu rotile, o doamnă la vreo 80 de ani (genul aristocrată), plângea de mama focului și murmura, întruna, ca pentru ea „Cea mai umilitoare experienta… Doamne, asta este cea mai umilitoare experienta din viața mea” (și sunt convins că, la viața ei, a trecut prin multe). Acum, pentru cine nu știe, endoscopia presupune introducerea pe gura, până în stomac, a unui cablu care are la capăt o micuța cameră. Este o experiență neplăcută, bașca faptul ca îți sunt declanșate toate fluxurile și refluxurile esofagiene. Auzisem despre asta și eram convins ca doamna respectivă plângea din aceasta cauză. Apoi, am auzit-o pe ea, pe cea care, conform filmelor văzute pe tema asta, conform jurământului pe care l-a depus la un moment dat, conform celor mai elementare reguli de bun simț sau conform noțiunii de OM, trebuia să arate compasiune față de semeni. Racnea la telefon, la cineva: ” CE DRACU’ MI L-AȚI TRIMIS ȘI P-ĂSTA??? (n.r. ĂSTA = eu). TU NU AUZI CA AM AICI O BABĂ CARE SE CACĂ PE EA??? AIA DE O SUTA DE ANI, DA! PE CARE MI-AȚI TRIMIS-O PE CAP!!! CE O MAI CĂUTA ȘI ASTA PRIN SPITAL??? ARE O SUTĂ DE ANI ȘI VINE LA MINE SĂ SE CACE PE EA CĂ NU ÎI PLACE CĂ ÎI BAG AIA PE GÂT!!! ȘI ACUM VINE ȘI ĂSTA (n.r. ĂSTA = tot eu), CĂ VREA ENDOSCOPIE! DAR CE E AICI? UITE… VINE ȘI CU ANALIZE FĂCUTE LA PRIVAT! DE CE DRACU’ A MAI VENIT AICI??? UITE, PE PARAFĂ SCRIE CA L-A VĂZUT UN MEDIC PRIMAR GASTROENTEROLOG. CE SĂ-ȚI SPUN!!! DE CE A MAI VENIT LA MINE, DACĂ A FOST DEJA LA PRIVAT??? IA UITEEEE… I-A DAT ȘI TRATAMENT. PĂI, CE MAI VREA DE LA MINE? CA TRATAMENTUL E ACELAȘI!!! SIGUR… A VENIT LA FLOREASCA!!! ALT SPITAL NU MAI EXISTĂ ÎN ROMÂNIA ASTA!! TOȚI VIN LA FLOREASCA!!!” Apoi, nervoasa, închide telefonul. În tot acest timp, asistenta care mă pregătea pentru endoscopie, se făcuse vișinie la fața (de rușine, probabil). A urmat endoscopia. Complet neplăcută + vomitat mult. Inutil să vă spun ca” doamna doctor” nu m-a învrednicit nici măcar cu o privire sau un cuvânt. În schimb, asistenta plus o alta domnișoara – probabil rezident acolo, îmi explicau, pe scurt, despre ulcerele pe care le am și ce trebuie sa fac. În paralel, intrase deja următorul pacient – un tânăr la vreo 20 de ani căruia ii rămăsese o bucată de cârnat în gât. „Probabil, din cauza aparatului dentar” – spune el. ” Pentru că, de când mi l-am pus, e a doua oară când ajung la dumneavoastră”. Mare greșeală, pentru că a declanșat o noua criză a „doamnei doctor” „TU ÎȚI BAȚI JOC DE NOI??? CE? ȚI-AI FĂCUT ABONAMENT LA NOI??? DACĂ VEZI CA NU EȘTI ÎN STARE SA MĂNÂNCI CU EL, DA-TI-L DRACULUI JOS!!! NU ȚI-E UN PIC RUȘINE?!?!?”

INCHEIERE
Am ieșit din spital cocoșat de durere. Am ieșit din spital cocoșat de rușine. Am ieșit din spital cocoșat de amărăciune. M-am surprins murmurand, ca pentru mine „Cea mai umilitoare experiență… Cea mai umilitoare experiență…””, a povestit Sebastian Tomulescu despre situația de la spital.


Citește și: Ce avere aveau soții sinucigași din Iași. Familia Maleon avea datorii mari la bănci