Ce ascund, de fapt, alinturile folosite în exces de concurenții de la Power Couple România 2026. Părerea psihologului: „Devine disfuncțională”

Cristina Sevrani, psiholog cu multă experiență, a dezvăluit pentru Libertatea ce ar putea ascunde, de fapt, toate alinturile pe care publicul le-a auzit la Power Couple România 2026, în timpul celor aproximativ două luni cât emisiunea a fost difuzată pe micile ecrane.

„Tu ai auzit cum se alintă cuplurile din Power Couple România? Psihologic, lucrurile nu sunt atât de simple… Ce ascunde, de fapt, acest tip de alint? Când partenerul devine «mami» sau «tati» este romantic sau regresie emoțională? În emisiunea Power Couple România am observat frecvent apelative precum «mami», «tati» sau «puiul lui mami»…

Pentru unii par simple alinturi, însă, din perspectivă psihologică, repetitivitatea și încărcătura lor pot indica o suprapunere de roluri care devine disfuncțională. Vorbesc aici despre dinamică, nu despre persoane”, a spus Cristina Sevrani în exclusivitate pentru Libertatea.

Când partenerul devine „părinte”

Potrivit psihologului, un cuplu matur funcționează pe relația adult-adult, iar când unul este constant „mami” sau „tati”, relația poate aluneca simbolic în registrul părinte-copil.

Experta avertizează și ce s-ar putea întâmpla în timp: un partener începe să corecteze, să ghideze, să decidă, celălalt caută aprobare, protecție, validare. Autonomia scade și egalitatea se pierde, nu mai vorbim despre doi adulți care se aleg, ci vorbim despre unul care îngrijește și unul care este îngrijit, după cum afirmă Cristina Sevrani.

Infantilizarea erodează identitatea adultă

„Când un partener este poziționat constant ca «puiul lui mama», mesajul implicit poate deveni: «Tu ai nevoie de mine» sau «Eu știu mai bine»! Pe termen lung, acest tip de relaționare poate întreține dependența emoțională, scădea stima de sine, poate bloca maturizarea relațională. Iubirea nu înseamnă să îl ții pe celălalt mic pentru a te simți necesar”, a mai spus Cristina Sevrani pentru Libertatea.

Erotismul și parentalitatea nu funcționează în același registru

Psihologul adaugă că teoria atașamentului, formulată de John Bowlby, vorbește despre nevoia de siguranță, dar erotismul are nevoie de doi adulți autonomi. Astfel, în timp ce energia parentală activează grijă și protecție, energia erotică are nevoie de diferență, polaritate, autonomie.

„Când relația este încărcată predominant cu energie maternă sau paternă, dorința poate scădea. Grija înlocuiește tensiunea. Protecția înlocuiește atracția”, a afirmat Cristina Sevrani.

Repararea inconștientă a copilăriei

„Uneori, astfel de apelative ascund o nevoie mai profundă, și anume dorul de a fi iubit necondiționat, protejat, văzut. Dacă în copilărie a existat absență, critică sau instabilitate, partenerul poate fi investit inconștient cu rolul de «părinte reparator». Problema este că partenerul nu poate și nu trebuie să devină mamă sau tată emoțional. Aceasta creează presiune, dezechilibru și frustrare”, a mai adăugat psihologul.

Experta dezvăluie și când acest lucru devine disfuncțional: când rolurile sunt rigide, când unul decide, celălalt se conformează, când apar controlul sau dependență, când autonomia este diminuată sau când erotismul scade.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

„Cuvintele nu sunt problema. Structura pe care o consolidează poate fi. Un cuplu matur înseamnă doi adulți autonomi, care pot avea grijă unul de celălalt fără să devină părinte și copil. Alintul este sănătos. Infantilizarea constantă nu este. Cu blândețe, dar cu claritate, te invit să te întrebi: Ce rol jucăm noi doi în relație?”, a încheiat psihologul Cristina Sevrani.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE