Libertatea: Emisiunea “Clipa de fericire” e privită ca noua “Surprize, surprize”, iar tu eşti per­cepută ca noua “Zână”… Te de­ran­jează? Te amuză?

Amalia Enache: Zâne, Moş Crăciun, Iepuraşul de Paşte… E un club select ăsta, nu?! Vă invit să urmăriţi emisiunea. Veţi vedea un jurnalist care descoperă, pe teren şi în platou, poveşti de viaţă ale unor oameni simpli cu destine excepţio­nale. Oare aşa arată o zână în zilele noastre, ca un jurnalist?

Te-ai uitat la “Surprize, surprize”?

Ştiu emisiunea, că doar am trăit în România, nu în altă parte, dar vag, pe sărite, pentru că ea a rulat în perioada stu­den­ţiei şi a­poi a primilor mei ani la PRO TV, iar în re­dac­­­­­­ţie nu a­veam timp să fiu telespectatoare. E­­ram conectată 100% la actualitatea interesantă pen­­tru ştiri.

Care ar fi clipa ta de fericire, ce ţi-ai dorit şi nu ţi s-a în­de­pli­nit?

Este tare simplu să mă faci pe mine fericită, nu am nevoie decât de dragoste, de încredere şi de libertate. Şi am şi o înclinaţie naturală să-mi caut mereu fericirea, azi şi acum. Nu simt că am ceva de reparat în destinul meu.

Cum a fost trecerea la zona e­moţională? Ţi s-a întâmplat să rămâi captivă într-o poveste, să te marcheze un destin?

Emoţional sunt antrenată să înţeleg orice poveste, după 18 ani de muncă la ştiri. Captivă în poveste sunt de la bun început, de la documentare, pentru că vreau să mă a­propii cu maximă delica­teţe de oamenii care îşi scot la iveală poveştile sensibile de viaţă. Sunt foarte marcată de două cazuri cu copii, dar în primul rând pentru că m-a uluit forţa, is­teţimea şi felul în care reuşesc ei să fie puternici şi frumoşi, în ciuda a ceea ce le-a dat destinul.

Ce altceva din televiziune sau din afara ei ai vrea să încerci?

E greu să fac un exerciţiu de imaginaţie pentru viitor, tocmai acum când sunt foarte, foarte prinsă… Dar mi-ar plăcea să lucrez la producţia unui film.

Ai avut o relaţie de 13 ani, apoi una scurtă, iar acum… nimic. Crezi că eşti ghinionistă în dra­goste?

Sunt cea mai norocoasă femeie pe care o cunosc, în dragoste. N-aş schimba cu nimeni poveştile mele de dragoste.

Spuneai, la un moment dat, că eşti pregătită să devii mamă…

Da, am toate instinctele fi- r­eşti ale unei femei.

Cât e adevăr şi cât invenţie în zvonul că vrei să faci un copil cu cel mai bun prieten, fără obligaţii din partea lui?

Se întâmplă să citesc poveşti despre mine ca şi când aş fi citit “La Medeleni” sau altă ficţiune. De când s-a scris asta, copilul ar fi fost deja la creşă!

Îi plac animalele şi e topită după Balerina

Amalia a crescut la ţară şi iubeşte animalele. La Bucureşti o are pe Balerina, o pisicuţă blândă şi lipicioasă, pe care a primit-o în casă în urmă cu 7 ani. Balerina… pentru că zile întregi după ce-a intrat în viaţa Amaliei a mers doar pe vârfuri şi făcea piruete de fiecare dată când noua ei stăpână îi dădea atenţie.
“Nu are nici un moment nărăvaş sau agitat, e delicată şi ritualurile noastre sunt 100% afecţiune”, povestea, la un moment dat, Amalia despre cea mai drăgăstoasă dintre toate pisicile pe care le-a avut.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.