Boboteaza 2025 – tradiții și obiceiuri

Boboteaza 2025 – ce semnificație are sărbătoarea

Boboteaza 2025 sau sărbătoarea Botezului Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștin-ortodoxe, celebrată pe 6 ianuarie. Denumirea este Epifania Domnului sau Teofania, ceea ce înseamnă „Arătarea lui Dumnezeu.” Aceasta marchează momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. Sărbătoarea are o profundă semnificație teologică și simbolistică, fiind strâns legată de revelarea Sfintei Treimi și de purificarea spirituală.

În timpul botezului lui Iisus, se arată o manifestare unică a Sfintei Treimi: Fiul este botezat, Duhul Sfânt coboară în chip de porumbel, iar glasul Tatălui se aude din ceruri spunând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit”. Acest eveniment confirmă dumnezeirea lui Iisus și misiunea Sa de a aduce mântuirea lumii.

Prin botezul Domnului, se consideră că toate apele pământului au fost purificate și binecuvântate. Această semnificație este celebrată în tradiția ortodoxă prin sfințirea apei, cunoscută ca „Aghiasma Mare”. Această apă sfințită este folosită pentru binecuvântarea credincioșilor, a caselor și a câmpurilor, fiind considerată tămăduitoare și purificatoare.

Recomandări

Victor Ponta, obligat să-l despăgubească pe fostul procuror Mircea Negulescu cu 25.000 de lei. Instanța, despre acuzațiile lansate de fostul premier la România TV: „Erau plăsmuiri”

Apa, ca simbol al vieții și purificării

Apa, prezentă în toate ritualurile legate de Bobotează, simbolizează curățirea de păcat și renașterea spirituală. Aghiasma Mare este un element central al sărbătorii, reflectând puterea regeneratoare a harului divin.

Prin binecuvântarea apelor, întreaga creație este sfințită și adusă în comuniune cu Dumnezeu. Această legătură dintre om, natură și divinitate este subliniată prin tradițiile specifice, precum aruncarea și recuperarea crucii din apă, un obicei practicat în multe comunități.

În fiecare an, deci și în 2025, Boboteaza ne cheamă la curățire sufletească, smerenie și comuniune cu Dumnezeu. Este un prilej de reînnoire spirituală și de conștientizare a darurilor divine. Prin participarea la slujbe și la ritualurile tradiționale, credincioșii își exprimă credința, recunoștința și dorința de a trăi o viață întru Dumnezeu.

Sfințirea apelor de Bobotează – Aghiasma Mare

Recomandări

Donald Trump îl amenință pe Vladimir Putin că „va distruge” Rusia dacă nu va accepta un acord de pace în Ucraina

În ziua de Boboteaza are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii.

Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.

Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea recoltei – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa şi interiorul casei.

Recomandări

Pensionarii speciali din Parlamentul României. Topul veniturilor, deschis de liberalii George Șerban și Nicolae Ciucă

Aghiasma Mare are o semnificație specială și se crede că nu se strică niciodată, fiind folosită în momente de boală, necaz sau ispită.

După slujba de Bobotează, în zilele ce urmează, preoții merg la casele credincioșilor pentru a le binecuvânta, stropindu-le cu apă sfințită și rugându-se pentru sănătate și bunăstare.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.

Practici populare de purificare

Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători creștine din România, este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, multe dintre ele având rădăcini străvechi și legături cu credințele populare. Aceste obiceiuri depășesc cadrul strict religios, având adesea semnificații legate de purificare, protecție, fertilitate și previziuni pentru noul an.

Bobotează cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice.

În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegaţii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea săcăluşelor, şi aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.

Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţă că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casă cu pulberea folosită că încărcătură pentru săcăluşe, crezând că, în acest fel, casă va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

Aflarea ursitului și a destinului

Obiceiul de a pune busuioc sub pernă pentru aflarea ursitului este unul strâns legat de tradițiile și credințele populare românești și are o puternică încărcătură simbolică. Acest gest face parte dintr-un set de practici magico-religioase care îmbină spiritualitatea, dragostea și dorința de a accesa viitorul necunoscut.

Obiceiul de a pune busuioc sub pernă era adesea însoțit de alte ritualuri. De exemplu, fata trebuia să țină post în ziua respectivă, să rostească rugăciuni sau să meargă la biserică pentru a cere ajutor divin. În unele regiuni, fetele își puneau sub pernă busuioc alături de alte obiecte simbolice, cum ar fi o oglindă sau un pieptene, pentru a întări legătura dintre ele și imaginea ursitului.

Tot în seara de Ajun de Bobotează se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Se credea că, dac, în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Superstiții de Bobotează – ce nu e bine să faci

În ziua de Boboteaza, o superstiție de care se ține cont chiar și în 2025 este că nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.

La Bobotează, apa capătă o semnificație sacră prin ritualul sfințirii apei („aghiasma mare”), folosită pentru binecuvântarea caselor, oamenilor și a naturii. În tradiția populară, apa folosită pentru spălat rufe între Anul Nou și Bobotează ar putea fi considerată „profanată”, deoarece poate interfera simbolic cu procesul de sfințire și purificare.

De asemenea, se consideră că ar fi un semn de lipsă de respect pentru această apă binecuvântată. Conform superstițiilor, spălatul rufelor în această perioadă poate atrage ghinion, necazuri sau chiar boli.

Se crede că spălatul rufelor ar putea „spurca” apa curată și ar aduce nenorociri în familie. În unele regiuni, se consideră că spălarea rufelor între Anul Nou și Bobotează ar putea duce la pagube materiale sau spirituale, deoarece anul trebuie început cu liniște și curățenie sufletească, nu cu muncă fizică.

Descoperă și – Când se spală rufe după Revelion

Masa de Bobotează

Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţă de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră – plăcinte cu mac etc.

Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de praşilă”.

Vremea de Bobotează

În credințele populare, vremea din ziua de Bobotează are un rol important în prezicerea anului agricol. Se spune că: Dacă este ger și apele sunt înghețate, anul va fi unul rodnic și bun. Dacă vremea este mai blândă, se crede că anul va fi mai puțin productiv.

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News