Cât de aproape suntem de „super-oameni” cu abilități cognitive amplificate și ce riscuri apar pentru neuro-date

Creștere de 700% în investițiile în neuro-tehnologii la nivel global

Conform unui raport UNESCO, între 2014 și 2021 s-a înregistrat o creștere de 700% în investițiile în neuro-tehnologii la nivel global. Cu toate acestea, astfel de tehnologii, care promit tratarea eficientă a depresiei sau a bolii Parkinson, sunt slab reglementate în condițiile în care strâng date extrem de sensibile.

Astfel, primul eveniment organizat în cadrul Săptămânii de Conștientizare a Creierului va prezenta Recomandările UNESCO privind Etica Neurotehnologiilor, primele recomandări globale care stabilesc principii și măsuri pentru dezvoltarea și utilizarea responsabilă a acestor tehnologii.

Evenimentul va fi susținut online, pe 16 martie, de prof. univ. dr. Ioana Podina, reprezentant al României la UNESCO pentru a colabora la Recomandările privind Etica Neurotehnologiilor. Fără reguli clare despre cum, când și ce neuro-date strâng astfel de tehnologii, marile companii pot avea acces la gândurile, emoțiile și reacțiile noastre, iar acestea pot fi vândute în scopul profitului.

Neuro-feedbackul, „soluția-minune” pentru toate problemele de sănătate mintală

Rețelele de socializare sunt inundate în prezent cu clinici care promovează neuro-feedbackul ca tratament pentru problemele de sănătate mintală. Ședința de neuro-feedback decurge astfel: ți se plasează pe scalp niște senzori (electrozi) care citesc activitatea electrică a creierului (EEG), computerul procesează aceste semnale și le împarte în frecvențe, iar apoi urmărești, de regulă, un video prin care se încearcă corectarea anormalităților semnalate.

Problemele apar atunci când neuro-feedback-ul este livrat ca un rezultat „magic” care vindecă ADHD, autismul, depresia etc. Cercetarea în domeniu pur și simplu nu oferă astfel de concluzii până în prezent. De aceea, Gabriela-Mariana Marcu, conferențiar universitar la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și doctor în Fiziologie și Neuroștiințe, își propune să demonteze miturile legate de brainmapping și neuro-feedback în cadrul prezentării sale online, de joi, 19 martie, ora 19.

Cât mai avem până la apariția unor super-oameni dezvoltați cognitiv

Una dintre cele mai cunoscute căi de îmbunătățire a capacităților cognitive, aflate deja în dezvoltare, este cipul care se integrează direct în țesutul cerebral. La astfel de proiecte lucrează compania Neuralink a lui Elon Musk. Practic, unul din obiectivele companiei este să permită utilizatorilor să controleze un computer sau un telefon doar prin gând, cu o viteză care să depășească dactilografierea umană.

Din păcate sau din fericire, nu suntem așa de departe pe cât am crede de augmentarea cognitivă a oamenilor. Primele studii clinice pe scară largă sunt așteptate între 2026 și 2028.

În aceste condiții, Emilian Mihailov, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a UNIBUC, cât și cercetător în etica neuro-științelor, va explora în prezentarea sa online de marți, 17 martie, ora 16.00, moralitatea resimțită de oameni cu privire la astfel de neuro-tehnologii.

Mai mult, prezentarea sa va încerca să răspundă întrebării: Care este motivul pentru care suntem dispuși să acceptăm „creierul îmbunătățit” dacă toată lumea are acces la tehnologii de ameliorare, dar rămânem sceptici atunci când simțim că ne îndepărtăm prea mult de ceea ce considerăm „natural”.

În lumina avansului neuro-tehnologiilor și a prezenței tot mai largi pe piața din România, Laboratorul de Științe Cognitive Clinice, în parteneriat cu Asociația Mindcareforall organizează Săptămâna de Conștientizare a Creierului, în perioada 16-21 martie. Tema se centrează în jurul viitorului neuro-tehnologiilor, cu accent pe ce pot face și ce NU pot face, dar și cum ne putem proteja de folosirea neuro-datelor personale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE